EDITORIAL / O poveste, chiar agreabilă, despre… alţii!

0
84

Insidii ALegendarul antrenor francez Guy Roux (78 de ani) – 42 de ani pe banca tehnică a celor de la Auxerre, acum în Liga a II-a, mai exact din 1961 până în 2007, când a fost dat afară, ca director sportiv, de antrenorul Jean Fernandez, recunoscând că a vrut să se sinucidă – ei bine, a fost desemnat coach-ul noii echipe de fotbal a Adunării Naţionale, care va întâlni, miercuri seara, pe stadionul Muette, din Paris, ora 20:00, într-o partidă în scopul caritabile, în profitul serviciului de ortopedie şi traumatologie a spitalului Pitie Salpetriere, echipa Variete Club de France. Misiune deloc uşoară. A selecţionat 37 de jucători – parlamentari – pentru a reprezenta Palatul Bourbon, promiţând că „toată lumea va juca”. Nu cunoaşte bine efectivul, dar reflexele sale de antrenor au rămas intacte şi câştigătorul eventului din 1996, ca să pregătească adecvat întâlnirea, îi va pune, la antrenamentul premergător, pe selecţionaţi „să se dea peste cap”, pentru a le verifica mobilitatea. De asemenea, le va impune tuturor „să lase politica la vestiare”. Media de vârstă – 41 de ani. Cel mai tânăr parlamentar este Dmitri Houbron – 26 de ani, iar cel mai vârstnic, Jacques Krabal – 69 de ani, ambii de la LREM. Lotul complet a fost anunţat pe site-ul Huff Post, dar şi pe cel al publicaţiei Nouvelle Observateur. Cum niciun reprezentant al Frontului Naţional nu a dorit să se integreze în echipă, a fost cooptată, în schimb, pe listă, deputata Marietta Karamanli, 52 de ani, de la Noua Stângă (ex PS). Lotul de parlamentari selecţionaţi este dominat de reprezentanţii partidului preşedintelui Emmanuel Macron (LREM) şi, în compartimentul ofensiv, de pildă, nu a mai avut loc, probabil pe motive de omogenitate, niciun alt „corp străin”. Republicanii, reprezentanţii „Franţa nesupusă” şi cei de la Modem, au pondere în compartimentele de apărare şi median. O exigenţă a lui Guy Roux şi a staff-ului său: în şort şi tricou devii membru al echipei Franţei şi abandonezi istoria familiei politice. Dar bătaia de cap abia acum începe. Deputatul de Loire, Regis Juanico, portar, vrea să apere tot meciul, fiindcă este unul din puţini reprezentanţi ai foştilor socialişti, acum „Noua Stângă”. Guy Roux a ţinut să precizeze că prestează benevol activitatea de coach şi, la 6 septembrie a.c., este programat un meci, cu o echipă a Statului Major al Armatei. O bună trupă, care ar putea conta şi pe Emmanuel Macron, suporter al celor de la Ol. Marseille, preşedintele Republicii şi şeful Armatei, căruia i s-a trimis deja o invitaţie. Baletul parlamentar din ultimele săptămâni a deteriorat presupusa omogenitate a echipei Adunării Naţionale, dar cum înfrângerile precedente (12-1, în 2014 şi 6-1, în 2015) contra aceluiaşi adversar, Variete Club de France, dăinuie, acum e momentul deplinei mobilizări. Fireşte, parlamentarilor francezi nu le lipseşte umorul de bună calitate şi, cu siguranţă, se vor descurca. Problema este alta, mutatis mutandis. Parlamentarii români, de pildă, au avut de-a lungul timpului reciproce schimburi de delegaţii şi n-ar fi deloc nepotrivit să îi imite. Deşi, o selecţionată parlamentară autohtonă ar avea dificultăţi, de-a dreptul insurmontabile, să folosească… acelaşi vestiar. Liberalii, social-democraţii, USR-iştii şi chiar cei ai Mişcării Populare şi-ar începe încălzirea, înainte de a intra pe teren. Mai ales, dacă întâmplător printre selecţionaţi s-ar afla Bădălău, Anton, Goţiu şi alţi nevricoşi. Udemerişti s-ar dovedi, neîndoielnic, neutri, nesuportând funciarmente „datul la mansardă” şi alte vitejii gratuite, mai ales când „nu pică nimic”. Asta ar mai lipsi, ca SMURD-ul lui Raed Arafat să fie chemat, prin mesaje urgente, mai ceva ca la evenimentele tragice, care ne încearcă în aceste zile. Dincolo de izul de glumă, parlamentarii noştri s-ar putea molipsi de la omologii lor francezi şi în ceea ce aceştia fac, în scopuri caritabile.