Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunţat la Strasbourg. că România va organiza la Sibiu, pe 30 martie 2019, un summit european care va lua cele mai importante decizii privind Europa celor 27, după ieşirea Marii Britanii din UE. Jean Claude Junker, a prezentat, totodată, în plenul Parlamentului European, viziunea sa despre noua Europă care, după plecarea Marii Britanii, va fi mai integrată, mai democratică şi mai puternică având caracteristicile unui stat federal. Despre discursul preşedintelui Juncker, dar şi despre rolul cu totul special, care-i va reveni României, având preşedinţia europeană începând cu ianuarie 2019, am discutat cu europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele Grupului EPP din Parlamentul European.
Acum un an, preşedintele Comisiei Europene, punea în dezbatere 5 scenarii pentru viitorul UE. În discursul ţinut la Strasbourg, Jean-Claude Juncker a trasat liniile directoare ale viziunii sale despre viitorul continentului.
– Va fi un preşedinte al Europei, ales direct, după cum a sugerat Junker. Acest preşedinte va întruni prerogativele preşedintelui Consiliului, funcţie deţinută în prezent de Donald Tusk, şi pe cele ale preşedintelui Comisiei, post ocupat în prezent de Jean-Claude Junker. Cum comentaţi această propunere ?
Este o propunere surprinzătoare. Până în acest moment nu s-a mai auzit aşa ceva. A existat la un moment dat, o propunere de preşedinte al Europei şi propunerea a fost respinsă prin cele două referendurmuri din Franţa şi Olanda. Va fi foarte complicat, nu ştiu dacă statele membre vor accepta o asemenea propunere. Eu, personal nu cred că ar fi un lucru rău, din punct de vedere al activităţii, adică, cel care este la Comisie ar fi implicat direct şi în activitatea legislativă a Europei şi apoi, ar putea să facă legătura cu Consiliul European. Din punct de vedere legislativ, propunerea se duce întâi la Parlament şi apoi la Consiliul de Miniştri. Şi dacă ai acelaşi preşedinte care a dat drumul la propunere către Parlament şi Consiliul de Miniştri, acelaşi preşedinte la Consiliu European… s-ar putea să fie ceva discuţii. Pe de altă parte, politic, statele membre nu doresc să aibă pe cineva puternic acolo, pentru că se gândesc că se întăreşte prea mult nivelul european, ceea ce este o eroare, eu cred că ar trebui întărit foarte mult nivelul European.
– S-a discutat şi despre o armată europeană până în 2025.Vom avea aşa ceva ? Ar declanşa această propunere discuţii cu NATO sau armatele ar colabora şi s-ar completa ?
S-a discutat într-adevăr despre o contradicţie cu NATO, adevărat este că s-a discutat mai mult pe la noi… Ce vreau eu să spun, este că nu are niciun fel de legătura armata europeană cu NATO. Armata europeană ar însemna trupe de intervenţie rapidă pe diverse arme, trupe formate din militari, din statele membre, iar în situaţia în care NATO ar avea o intervenţie, atunci de participat ar participa aceste trupe şi eu cred că ar fi foarte bine şi cred că Europa ar fi mult mai bine protejată şi cred că sumele pe care le investesc acum statele membre pentru apărare, cred că ar fi mai mici, iar dacă ar fel, ar fi mult mai eficiente.
– Va exista un ministru de Finanţe al Europei care se va ocupa atât de zona euro, dar se vorbeşte şi de un proces de aderare al statelor non-euro la moneda comună europeană.
Au fost reacţii destul de complicate la acest subiect. Imediat s-a raportat la Grecia, care nu ar fi fost pregătită să intre în zona euro. Numai că aceste reacţii au fost ale unor oameni care uită un lucru : Grecia este membră UE de foarte multă vreme şi nimeni nu a comentat nimic. Au spus doar că datele statistice au fost raportate eronate. Numai că se ştia foarte bine ceea ce se întâmpla acolo. Era foarte bine să împrumuţi bani, să impui dobânzi, să cumperi case, pământ în Grecia. Şi nemţii au făcut la fel şi englezii au făcut la fel. Şi trebuie să leg această discuţie şi de bugetul european. Au fost nenumărate discuţii despre Europa cu mai multe viteze, despre zona euro. Preşedintele Comisie a făcut un fel de propunere, ca un comisar, care de altfel există, se ocupă de economie şi de monedă să fie denumit ministru de Finanţe şi nu cred că va fi vreo mare problemă din partea statelor member, dar să fie unul dintre cei 27 de comisari, dar şi totodată, şeful grupului euro.
– Pe de altă parte preşedintele Juncker a zis “nu ne trebuie buget pe zona euro”…
Pe de altă parte, a zis “nu ne trebuie buget pe zona euro”, ceea ce este un lucru pozitiv, dar a mai zis “avem nevoie de o linie puternică de buget, în bugetul european”, iar această propunere va declanşa discuţii mari, inclusiv în Parlamentul European. Dacă ne uităm pe foaia de parcurs, acolo detaliază şi ne bagă şi pe noi. Şi dă patru direcţii de utilizare a acestei linii de buget : trei sunt pentru ţările din zona euro şi una pentru statele din zona non-euro, adică ajutor pentru intrarea în zona euro. Eu ştiu că în zona PPE, colegii mei de la buget nu vor crea acest lucru. Mulţi consideră că nu avem nevoie de bani speciali pentru zona euro, avem nevoie de bani pentru toată Europa şi în doilea rând, le este teamă de ideea unui buget mai mare, aşa cum a spus Juncker. Până acum spuneam că avem nevoie de bani în plus pentru Brexit, pentru apărare, pentru securitate, pentru cele două politici noi şi acum apare cea de-a patru problemă şi anume această linie de buget pentru zona euro.
– Serviciu european de intelligence în lupta împotriva terorismului, se tot vorbeşte dar statele membre se feresc să dea informaţiile…
Altă idée care se vehiculează de foarte multă vreme, bazată pe o realitate. Sunt probleme mari în Europa ca urmare a acestei lipse de colaborare între serviciile de informaţii. Trebuie să pună la comun informaţiile care sunt necesare combaterii terorismului şi afectează toate statele membre. Ok, sunt informaţii numai pentru Franţa sau numai pentru Londra…dar asta e o altă discuţie. Dar sunt multe informaţii pentru toate statele. Există un astfel de birou, la Bruxelles, mic sunt decât vreo trei specialişti, am şi discutat cu cel care coordonează activitatea acestui birou, a spus că acum abia se doreşte ceva adevărat. Eu cred că se va acest serviciu European. Am votat recent Comisia antiterrorism în Parlamentul European, o comisie specială, va face recomandări, iar prima recomandare va fi chiar asta, colaborarea între serviciile de specialitate din statele membre
– La alegerile europarlamentare, vor fi liste transnaţionale, candidaţi din diferite ţări vor putea candida pe listele partidelor din orice alt stat al Uniunii Europene.
– PPE se împotriveşte. Chestia asta va fi mai complicată . PPE susţine că vor fi două categorii de deputaţi : unii aleşi la navel naţional, alţii la nivel european. Germania are deja 96 de deputaţi, iar Franţa şi Olanda au ridicat deja numărul de deputaţi şi Spania a ridicat, sunt state mari. Prin aceste liste transnaţionale s/ar ajunge la un număr şi mai mare care le/ar acestora state o putere şi mai mare . Sunt nişte argumente de luat în seamă. Ideea nu este nouă, s-a discutat în PPE şi în 2009 şi în 2014. Pe de altă parte, care partide europene, trebuie pusă o limită. Aşa că opinia mea este că nu se ajunge aici nici in 2019.
– Procesul de lărgire al Uniunii Europene va continua. Statele care doresc se vor alătura Uniunii, când vor îndeplini criteriile…numai că Serbiei şi Muntenegru deja li s-au făcut direcţii clare de aderare… din păcate, a rămas pe dinafară tocmai Republica Moldova sau cel puţin aşa pare
Da… legat de acest subiect, ceea ce am auzit la Strasbourg a fost o surpriză şi pentru mine…Şi dacă vă uitaţi pe foaia de parcurs, acolo e şi mai clar. Spune negru pe alb de Serbia şi Muntenegru şi este dat şi un termen, 2018, nu ştiu exact lucru, dar până atunci trebuie déjà creionată o foaie de parcurs pentru aceste două state pentru aderarea lor în Uniunea Europeană. A fost o supriză mare, dar decizia trebuie să spunem clar că este o decizie pur politică. Serbia se zbate foarte tare, face foarte multe eforturi, Comisia la ultima întâlnirea spune că va deschide până la finele anului zece capitole de negociere, are deja închise două, trei sunt în lucru. Dar, din punct de vedere instituţional : stat de drept, justiţie, nu mai vorbim de minorităţi, de drepturile omului…Dar să ai o astfel de propunere, cu doar o săptămână înainte de alegerile din Germania şi într-o situaţie în care Europa este cu populismul şi naţionalismul în floarea, cred că Juncker a avut un mare curaj.
– Ok, înţelegem cu Serbia, înţelegem şi semnalul care se doreşte dat către Marea Britanie, cum rămânem cu Republica Moldova şi integrarea ei în UE ? Ne doare totuşi sufletul…mai ales că la anul serbăm Centenarul…
Este un semnal politic dat Marii Britanii, în sensul că plecaţi voi englezilor…dar noi continuăm. Acesta este de fapt ideea…Ceea ce regret eu este că acolo apare doar Serbia şi Muntenegru şi nu apare şi Republica Moldova. Dacă nu aveam situaţia actuală din Moldova, sunt absolut sigur că şi Republica Moldova ar fi fost cu un picior în UE, la fel ca şi Serbia. De fapt… asta a fost filosofia mea, aderarea la pachet Moldova – Serbia. Şi din păcate se pierde trenul ăsta…
– Europa va respira cu cei doi plămâni, Vestul şi Estul. România şi Bulgaria trebuie să intre în Schengen…La nici 24 de ore, Germania, Olanda şi Austria au spus că se mai gândesc…
Germania şi Austria au alegeri…aşa traduc eu intervenţiile lor, într-o cheie electorală. Declaraţia Comisie Europene nu a fost ceva nou. România trebuie să intre în Schengen pentru că îndeplineşte condiţiile, asta e adevărul. Eu cred că în această toamnă, după alegerile din Germani şi Austria, dacă se stă la masă şi se insistă foarte tare pe aeroporturi şi pe marfă am putea să intrăm fără niciun fel de problemă. Pe aeroporturi nu poate fi vorba nici cel puţin de problema refugiaţilor şi se poate face foarte simplu. Dar noi nu am avut niciodată o activitate clar, ţintită, diplomatică pe toate palierele, nu am avut. Pe de altă parte, trebuie să ne gândim. Pentru că dacă se ridică graniţele României şi Bulgariei, cam tot ce este în Grecia vin la noi, că nu ar mai avea niciun motiv să meargă prin Balcani. Mai există o soluţie, dar pentru asta , repet, este nevoie de o acţiune comunnă. Intrăm în Schengen şi introducem controalele la frontieră a doua zi, cum este acum, în Franţa, de exemplu. Chiar şi în Germania la unele graniţe. Exact, acealaşi lucru putem să facem şi noi. Dar ar trebui să o rezolvăm politic, suntem stat membru Schengen şi facem control la frontieră. De fapt e un soi de ipocrizie, pentru că în fapt, România este în sistemul Schengen din punct de vedere IT, tehnologic, noi lucrăm şi avem acces la toate sistemele dar nu suntem în Schengen.
– După Brexit, Europa va fi o uniune mai democratică şi mai puternică, bazată pe valorile statului de drept. A spus preşedintele Juncker că la Sibiu se vor lua cele mai importante hotărâri privind noua Europă , România, peste doi ani preluând preşedinţia Consiliului. O oportunitate sau o mare responsabilitate pentru ţara noastră ?
Este un moment foarte import şi o oportunitate pe care am putea să o folosim în interesul nostru. Dacă vă uitaţi la foaia de parcurs, dar şi la ceea ce a spus Juncker şi anume, că vine cu bugetul european, în mai 2019, ceea ce înseamnă că merge pe idée pe care PPE/ul o va pune pe masă, ca acest buget să fie aporbat în această legislatură., Bugetul este de fapt foarte important, fără buget european, Uniunea se destramă, dar sunt şi toate politicile commune acolo. Toate acestea trebuiesc aprobate în perioada preşedinţiei României. Există acest sistem de troică… iar România poate interveni de pe acum. Adică, avem o influenţă foarte mare…normal, dacă are şi cine să facă acest lucru. Putem să fim ţara sub preşedinţia căreia s-a aporbat nouă buget pentru Europa, noua viziune pentru Europa şi să facem uitat Brexit/ul. De fapt Summitu-l de la Sibiu asta va spune… Faptul că are loc la Sibiu este foarte important pentru noi, evident că a contat şi relaţia foarte bună dintre preşedintele Iohannis şi Juncker. Putea să fie şi la Bruxelles sau la Strasbourg…faptul că e în România e foarte bine.
