Specialiştii în chirurgie toracică, boli pulmonare şi în tratarea afecţiunilor oncologice s-au reunit, ieri, în Aula Magna a UMF Craiova, în cadrul unei conferinţe regionale, a cărei principală temă a fost diagnosticul precoce al cancerului bronhopulmonar. Medicii au subliniat încă o dată faptul că, dacă afecţiunea este descoperită la timp, şansele de supravieţuire ale bolnavului cresc considerabil.
Cancerul bronhopulmonar a devenit în ultimii ani una dintre cele mai frecvente forme de cancer. În judeţul Dolj se află în evidenţă peste 22.000 de pacienţi cu afecţiuni oncologice, în ultimul an fiind înregistrate 2.600 de cazuri noi. Pe primele locuri s-au situat cancerul bronhopulmonar (cu 352 de cazuri noi), cancerul colorectal (335 cazuri noi), cancerul de sân (279 de cazuri noi), de stomac, cancerul de prostată şi cancerul de vezică urinară.
Aşadar, o dinamică îngrijorătoare a cazurilor de cancer brohopulmonar, fapt subliniat şi de iniţiatorul şi coordonatorul ştiinţific al Conferinţei regionale de la Craiova, şef lucr. dr. Alin Demetrian, șeful Clinicii de Chirurgie Toracică din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova. „Ne adresăm mai multor specialităţi medicale, tuturor celor care au legătură cu această maladie tot mai frecventă. Cancerul bronhopulmonar este o neoplazie care ocupă în întreaga lume primul loc ca frecvenţă, cu o mortalitate ridicată, cauzată în special de fumat”.
Doar unul din patru pacienţi descoperă boala la timp
În România, doar unul din patru pacienţi cu cancer bronhopulmonar este diagnosticat într-un stadiu operabil. Stabilirea târzie a unui diagnostic scade considerabil şansele de vindecare ale acestei teribile maladii. Lipsa unei simptomatologii zgomotoase în stadiile incipiente, dar şi ignorarea de către pacienți a minimelor semne care pot sugera un cancer bronhopulmonar fac ca opţiunea tratamentului chirurgical să fie rezervată doar unui număr redus de cazuri. „Cancerul bronhopulmonar devine o problemă de sănătate publică tot mai serioasă. Pentru a le oferi o şansă bolnavilor trebuie depuse toate eforturile pentru diagnosticarea precoce a acestei afecţiuni”, a precizat, în cadrul conferinţei prof. univ. dr. Ioan Cordoş, manager Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti și preşedinte al Comisiei de chirurgie toracică din Ministerul Sănătăţii.
Pe agenda evenimentului organizat de compania de comunicare medicală Houston NPA, alături de Universitatea de Medicina şi Farmacie Craiova şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova s-au regăsit mai multe teme. Printre acestea „Indicaţia chirurgicală în cancerul bronhopulmonar”, „Simptomele precoce vs. screening în depistarea cancerului pulmonar”, „Buna practică medicală: artă sau standard?”, „Abordarea precoce a cancerului bronhopulmonar – punctul de vedere al medicului de familie”, „Recomandări actuale pentru tratamentul sistemic al cancerului bronhopulmonar fără celulă mică”, „Aportul și limitele examenului radiologic standard în diagnosticul cancerului pulmonar”, „Aportul bronhoscopiei flexibile în diagnosticul precoce al cancerului bronhopulmonar – experiența primelor 1.000”, „Aspecte diagnostice secționale actuale în evaluarea cancerului pulmonar – studiu retrospectiv pe o perioadă de 5 ani”, „Cum influențează dozarea markerilor tumorali și imunohistochimia diagnosticul precoce și corect al cancerului pulmonar-studiu clinic” şi „Depistarea precoce a cancerului pulmonar – cum poate ajuta bronhoscopia intervențională”.
Fumatul, principala cauză de apariţie a bolii
În România se fumează zilnic o sută de milioane de ţigări, iar aproximativ 85% din pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători. Totodată, studiile arată că 89% din fumătorii din ţara noastră şi-ar dori să reducă numărul ţigărilor sau să renunţe complet la fumat. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estima că circa 31 la sută din populaţia României fuma în mod curent în 2010 (aproximativ 5.773.800 persoane), iar studiul GATS 2011 documenta o prevalenţă de 26,7 la sută a celor ce fumau zilnic. OMS apreciază că în 2025 încă va fuma circa 23 la sută din populaţia României (aproximativ 4,055 milioane de persoane), cu condiţia ca eforturile privind controlul asupra tutunului să nu slăbească. În 2010, aproximativ 41 la sută din români şi aproximativ 22 la sută din românce fumau, previziunea OMS pentru 2025 fiind de circa 29 la sută pentru bărbaţi şi 18 la sută pentru femei. În 2010, rata cea mai ridicată de fumători se înregistra în grupul de vârstă 25-39 ani, atât la bărbaţi, cât şi la femei. În dinamica primului deceniu 2000, numărul persoanelor ce fumau curent a scăzut îmbucurător de la 6,99 milioane de persoane în 2000 la 5,77 milioane în 2010. La orizontul 2025, OMS estimează continuarea scăderii până la circa 4,05 milioane persoane. În privinţa fumatului zilnic, cifrele sunt 5,92 milioane fumători în 2000 şi 4,89 milioane în 2010. În următoarea decadă se estimează continuarea scăderii până la circa 3,39 milioane în 2025.
