Renunţă România la recuperarea unei datorii istorice de 19 miliarde euro?

0
49
Radu Golban

Economistul Radu Golban, care susţine că Germania are o datorie de aproape 19 miliarde de euro faţă de România, spune, pentru Realitatea.net, că respingerea înfiinţării comisiei parlamentare speciale privind această datorie s-a făcut în urma unor presiuni internaţionale la adresa ţării noastre. Preşedintele Senatului, Vasile Blaga, a anunţat, joi, că BNR a identificat date suplimentare potrivit cărora Germania nu are datorii istorice faţă de România. Drept urmare, Senatul a respins propunerea de înfiinţare a comisiei speciale cu 65 de voturi „împotrivă”, 48 „pentru” şi trei abţineri.

Conducerea Senatului a luat act, la finele lunii octombrie, de o scrisoare semnată de Radu Golban, economist, în care era semnalată existenţa unei datorii istorice a Germaniei către România, membrii Biroului Permanent hotărând să propună acestei Camere înfiinţarea unei comisii care să analizeze situaţia. Radu Golban are dubii, însă, că noile date suplimentare identificate de BNR ar fi reale. „Până în urmă cu câteva săptămâni, BNR nu a găsit nici un fel de date privind aceste creanţe. Acum, dintr-o dată, au identificat date suplimentare”, a spus Golban, adăugând că nu înţelege de ce BNR nu vrea să colaboreze cu Banca Reglementelor, „banca centrală a băncilor centrale”, care ar deţine informaţii despre datoria istorică pe care Germania o are faţă de România.

Economistul român, stabilit în Elveţia, este convins că s-au făcut presiuni internaţionale asupra României pentru a renunţa la aceste creanţe, de vreme ce o eventuală recuperare a lor ar putea crea un precedent, iar, astfel, mai multe ţări ar putea cere Germaniei să-şi onoreze datoriile istorice.
România şi Germania au încheiat, în 23 martie 1939, un contract de clearing, prin care ţara noastră se obliga să livreze Berlinului diverse mărfuri. Contractul prevedea că Germania trebuia să plătească în mărci germane imperiale către BNR, care achita, apoi, în lei româneşti către exportatori. După izbucnirea controversei, reprezentanţii Ministerului german de Finanţe au susţinut că România a renunţat la orice pretenţie financiară faţă de Germania semnând Tratatul de Pace de la Paris, la 10 februarie 1947. Experţii spun, însă, că răspunsul este incorect. Aceasta pentru că articolul 28 din Tratatul de Pace de la Paris prevede că România renunţă la toate pretenţiile faţă de Germania „cu excepţia celor care rezultă din contracte şi alte obligaţii anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum şi din drepturi dobândite înainte de aceeaşi dată”.