Prozatorul Radu Sergiu Ruba revine la Craiova pentru a-şi lansa cel mai recent roman

0
61

Prozatorul Radu Sergiu Ruba va reveni la Craiova miercuri, 22 mai 2019, pentru a-şi lansa cel mai recent roman, “GUANTANAMO”, apărut la finele anului trecut la Editura Tracus Arte. Evenimentul va avea loc la ora 17.00, la Teatrul Național “Marin Sorescu”. Cartea a mai fost lansată la Târgul Gaudeamus la Bucureşti, în noiembrie anul trecut, apoi la Universităţile din Suceava şi Târgu Mureş, la Biblioteca Judeţeană “George Coşbuc” din Bistriţa, la Colegiul “Mihai Eminescu” din Baia Mare, la ediţia Gaudeamus de la Cluj din aprilie a.c., la Muzeul “Iosif Vulcan” şi Facultatea de Litere din Oradea şi urmează să fie prezentată şi la Muzeul Naţional al Literaturii Române de la Bucureşti, duminică, 19 mai 2019.

Potrivit organizatorilor evenimentului, “GUANTANAMO” este povestea evadării, a ascunderii şi exfiltrării, a semiapariţiei şi a speranţelor de scăpare ale Medeei, comisar DIO – Divizia de Investigaţii  Operative. Nu din închisoare evadează ea, dintr-un serviciu temniceresc, dintr-o autoritate încarcerantă, construită pe suspiciune şi pe tehnologia teleurmăririi. Refuză să mai suspecteze şi să mai radiointercepteze pe cineva. Nu înseamnă că alţii sunt dispuşi să o piardă din vedere. Unii pornesc mai mult sau mai puţin inspirat pe urmele ei, alţii o ocrotesc şi o trec dintr-o incintă într-alta. Se asigură Misterul, Tensiunea, Inventivitatea, Suspansul şi, cu voia dumneavoastră, Realismul  acţiunii. Medeea nu fuge, ci deviază de la traseu, nu se ascunde, ci este camuflată, nu reocupă scena, ci se insinuează prin preajmă, nu se mărgineşte la vise de salvare, ci ţese planuri de salt în imprevizibil.

 

Radu Sergiu Ruba: «”Guantanamo” este cel de al treilea roman al meu, după Demonul confesiunii” – 2004 şi O vară ce nu mai apune” – 2014. Stilul şi  vocea auctorială de acum diferă de cele dinainte, opţiune impusă de modul de a lua cu asalt de fiecare dată versanţii subiectelor. Demonul era scris la persoana întâi, dar la două mâini, ca alternanţă a jurnalelor celor două personaje de căpătâi. Vara, autobiografie şi istorie de familie, recurge narativ tot la prima persoană a singularului. În schimb, despre Medeea mi s-a părut potrivit să scriu la persoana a treia».