Evreii din Craiova au sărbătorit Purimul alături de rabinul Rafael Shaffer

0
253

         Comunitatea evreiască din Craiova a sărbătorit  luni seara, în prezenţa rabinului Rafael Shaffer, la Sinagoga din oraş, Purimul 5782, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul iudaic, fiind celebrată în fiecare an în funcţie de calendarul ebraic la a 14-a zi lunii ebraice. Deşi este cunoscută ca o sărbătoare a bucurii, evreii din Craiova nu s-au putut bucura aşa cum au făcut-o de-a lungul anilor, de această dată din solidaritate cu poporul ucrainian, în Ucraina trăind foarte mulţi evrei. Sărbătoarea evreiască Purim reprezintă un moment foarte aşteptat şi cu totul aparte, datorită tradiţiilor şi obiceiurilor specifice acestor zile de veselie. Comunităţile evreieşti de pretutindeni îmbracă haine festive, în amintirea evenimentelor care au salvat întreg poporul ales de la pieire. Atmosfera generală de bucurie, mesele organizate în familie sau în cadrul întregii comunităţi, carnavalurile, cadourile şi bucatele tradiţionale fac din Purim o sărbătoare mai nonconformistă, dar foarte îndrăgită.

            În calendarul evreiesc, Purimul este sărbătorit în zilele de 13, 14 şi 15 ale lui Adar, lună care corespunde cu luna martie din calendarul nostru. Această sărbătoare este considerată una postmozaică (a fost instituită după perioada în care a trăit Moise), iar denumirea ei vine de la cuvântul persan „pur“, care înseamnă „sorţi“ şi arată metoda prin care s-a hotărât exterminarea evreilor. Cartea Esterei, din Vechiul Testament, este temeiul instituirii acestor zile de veselie, deoarece ne aminteşte cum întreg poporul evreu a fost salvat datorită Esterei şi a unchiului său, Mardoheu. Purimul s-a serbat încă din momentul acestei biruinţe, iar tradiţia iudaică spune că se va sărbători chiar dacă toate celelalte sărbători vor dispărea.

         Acad. prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, preşedintele Comunităţii evreilor din Craiova, a explicat care sunt semnificaţiile acestei sărbători. Este considerat un carnaval ce anunţă venirea primăverii, atmosfera fiind una de veselie. Conform tradiţiei, se poartă măşti, se cântă şi se dansează. „Marcăm PURIM 5782, dar într-un context al lucrurilor care se petrec la graniţa cu România, acolo unde mai multe familii de evrei au fost obligate să fugă din calea războiului. Eroii din povestea Purimului sunt Ester (pe numele său ebraic Hadassah), o tânără evreică din Persia, care este soţia împăratului Ahaşveroş, şi Mordehai, unchiul său. Personajul negativ este unul din sfetnicii împăratului Ahaşveroş, Haman, care îi urăşte pe evrei. Acesta plănuieşte să-i distrugă pentru că Mordehai era evreu şi toată lumea ştia, refuzând să i se închine. Ahaşveroş, care stăpâneşte peste o sută douăzeci şi şapte de provincii (sau satrapii), din India până în Etiopia, era foarte mulţumit să asculte sfatul consilierului său, Haman. Intenţia lui Haman este aceea de a-l înlătura pe Mordehai (Mardoheu), din poziţia-cheie pe care o deţine la curte şi, ca parte a acestui complot, sugerează împăratului că este spre binele lui să scape de evrei. Purimul este o sărbătoare specială. Petrecută în urmă cu 2.500 de ani, povestea legată de Purim o are în centrul său pe regina Ester şi pe împăratul Ahaşveroş. Este o poveste ca o piesă de teatru, cu eroi pozitivi şi negativi, în care avem ocazia din nou să sărbătorim personalitatea femeii. Este o poveste despre o minune, în care binele învinge răul”, a povestit  acad. Corneliu Sabetay.

Prăjiturele modelate din aluat în trei colţuri

La masa festivă nu au lipsit nici prăjiturele modelate din aluat în trei colţuri şi umplute cu jeleu, nuci, mac, miere şi nuci. Reţeta este una foarte veche şi are secretele ei, micile prăjiturele numite „humentaschen” făcând deliciul tuturor. „În marile oraşe şi în şcoli se organizează carnavaluri, unde copiii şi adulţii poartă măşti caraghioase, nu nişte măşti care să sperie. Cu această ocazie, ţinând cont că se celebrează şi venirea primăverii, pe masă se pun fructe – smochine şi citrice – şi prăjiturele speciale. Chiar dacă a nins şi a fost foarte frig, aproximativ 30 de persoane au venit la sărbătoarea Purimului. În plus, pachete cu prăjituri au fost trimise la enoriaşii din cele cinci judeţe al Olteniei”, a precizat acad. prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, referindu-se la marea sărbătoare.

Unul dintre cele mai mari spitale din Israel a primit numele Hadassah

Aflând de complotul lui Haman, Mordehai o roagă pe Estera să-şi folosească poziţia influentă pentru a vorbi cu împăratul în numele evreilor. Conform obiceiului, nimeni nu se putea adresa împăratului decât dacă acesta îl chema la el. Pedeapsa pentru a se fi adresat împăratului fără a fi chemat era moartea. Ester se hotărăşte totuşi să se adreseze soţului său şi reuşeşte să îi salveze, astfel, pe evrei. În onoarea reginei Ester, unul dintre cele mai mari spitale din Israel a primit numele Hadassah. Centrul medical din Ierusalim este cunoscut pentru intervenţiile chirurgicale în domeniul transplantului, dar şi ca o şcoală importantă în formarea medicilor. “Purimul devine o sărbătoare în care primează bucuria comuniunii cu cei dragi, precum şi simţul de solidaritate socială cu cei aflaţi în nevoi. Istoria Purimului, precum şi tradiţiile şi obiceiurile specifice fac din această sărbătoare un moment de bucurie pentru evreii de pretutindeni. Iar cuvintele de la sfârşitul cărţii Esterei sunt grăitoare pentru atmosfera creată cu acest prilej: „aceste zile ale lunii lui Adar se vor prăznui veşnic cu alai, cu bucurie şi veselie înaintea lui Dumnezeu în poporul Său, Israel”, a spus rabinul României, Rafael Shaffer.