Conducerea Blocului Naţional Sindical (BNS) Dolj a organizat, ieri, o conferinţă de presă, pentru a trage un semnal de alarmă vizavi de intenţia Guvernului României de a transfera contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajatului. Sindicaliştii spun că în nicio ţară din Europa finanţarea sistemului de securitate socială nu se asigură exclusiv de către angajat. „Practica europeană arată o asumare împreună – angajat şi angajator – a finanţării sistemului de securitate socială”, susţin liderii de sindicat Victor Peţa – preşedintele BNS Dolj; Gheorghe Frăţică – vicepreşedintele BNS Dolj; Cristinel Drăguceanu – vicepreşedinte BNS Dolj; Ovidiu Cioroianu – lider de sindicat compania Ford; Titi Roman – lider de sindicat Poşta Română şi secretar general al BNS Dolj.
Gheorghe Frăţică, vicepreşedintele BNS Dolj, a subliniat faptul că această intenţie este una care dovedeşte felul în care guvernanţii ignoră nu doar legislaţia europeană în vigoare, dar şi nevoile şi drepturile cetăţenilor români, obligaţi să fie cobai pentru măsuri şi politici netestate nicăieri în lume. „Prin urmare, considerăm această decizie a actualului guvern de a transfera integral în sarcina salariaţilor responsabilitatea finanţării sistemului de pensii şi asigurări de sănătate – ca fiind o măsură incoerentă, hazardată şi total defavorizantă faţă de cel în slujba căruia ar trebui să fie guvernanţii: poporul român. România va fi de la 1 ianuarie 2018 singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuţiile la sistemul de securitate socială vor fi asumate integral de angajat”, a precizat Gheorghe Frăţică. Acesta a anunţat că din banii angajaţilor de la CFR s-a modernizat un vagon de tren, care circula în toată ţara pentru a demonstra guvernanţilor că se pot amenaja vagoanele de călători, pentru a se circula în condiţii optime.
Super Şoim… la SC Avioane SA
La nivel mondial, din 119 ţări care au în implementare un sistem de protecţie socială şi a căror fiscalitate este monitorizată, nici măcar una nu are în întregime această sarcină alocată exclusiv angajatului. „România va fi de la 1 ianuarie 2018 singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuţiile la sistemul de securitate socială vor fi asumate integral de angajat. Prima acţiune pe care BNS o întreprinde este chiar această conferinţă de presă. Nu am vrea să începem protestele, pentru că, în acest moment nu ni s-a prezentat niciun draft din al acestei legi şi atunci nu ştim dacă ea va fi bună sau rea. Din discuţiile cu ministrul Muncii, doamna Lia Olguţa Vasilescu ne-a dat toate asigurările că va fi o lege bună pentru salariaţi, că vor fi protejaţi când se vor pensiona. Că este o lege care acţionează pentru viitor”, a spus Victor Peţa, preşedintele BNS Dolj. Liderul de sindicat de la SC Avioane SA Craiova a făcut şi o radiografie a fabricii de Avioane şi a spus că în acest moment se lucrează la o hotărâre de guvern, prin care se vor da de lucru în continuare angajaţilor, adică, se vor moderniza 10 avioane tip Super Şoim. „Din 2013 nu am mai avut probleme cu achitarea salariilor, a fost tot timpul de lucru, aproape că am modernizat şi renovat toate avioanele de timp IAR 99 din dotarea Armatei Române”, a mai spus Victor Peţa.
Peste 11,4 milioane de persoane plătesc contribuţii de asigurări sociale
Cristinel Drăguceanu, vicepreşedintele BNS Dolj, a vorbit despre acest transfer al responsabilităţii finanţării sistemelor de securitate socială către angajat. „Toate riscurile demografice şi de sustenabilitate a sistemului de pensii şi a celui de sănătate vor fi transferate către salariat, fapt ce va genera un război între presiunea fiscală pe salariat şi adecvarea veniturilor pentru beneficiari. Cele 2 sisteme – sistemul public de pensii şi cel de asigurări de sănătate – sunt oricum greu sustenabile, în acest moment raportul între salariaţi şi pensionari fiind de aproximativ 1:1. În sistemul de asigurări de sănătate erau la sfârşitul anului 2016 – 17.130.940 persoane asigurate – aproximativ 11,4 milioane plătesc contribuţii de asigurări sociale. Pentru aproape 6 milioane de contribuabili (alţii decât salariaţii), contribuţia la fondul de sănătate este extraordinar de redusă, aproximativ 5 milioane de salariaţi asigură peste 80% din finanţarea sistemului de asigurări de sănătate. În fiecare an, cu unele fluctuaţii generate de evoluţia salariului minim, bugetul de stat a trebuit să intervină cu subvenţii pentru acoperirea deficitului sistemului public de pensii sau cel al fondului unic de asigurări de sănătate. Mai ales în aceste condiţii decizia de a tăia finanţarea acestor sisteme pare a fi de neexplicat”, a subliniat Drăguceanu.
La privat situaţia va fi şi mai complicată
Ovidiu Cioroianu, liderul de sindicat al celui mai important angajator din judeţul Dolj – compania Ford, a spus că lucrurile sunt mai complicate când vine vorba de mediul privat. „ Azi angajatul plăteşte contribuţii sociale 16,5% şi impozit pe salarii – 16%, de la 1 ianuarie salariatul va plăti contribuţii sociale – 35% şi impozit pe salariu 10%. Angajatorul plăteşte azi contribuţii sociale – 22,75%, de la 1 ianuarie 2018 va plăti – 0%. Actualmente Guvernul nu poate garanta includerea contribuţiilor angajatorului în câştigul salarial brut decât în cazul salariului minim şi al salariilor din sectorul bugetar, iar în acest moment peste 25% din salariaţii din România sunt plătiţi la nivelul salariului minim, aşadar ierarhia salarială va fi în mod excesiv aplatizată. În fapt, Guvernul poate garanta păstrarea salariului minim net doar pentru cei care la 31 decembrie 2017 erau plătiţi la nivelul salariului minim. Pentru salariaţii din sectorul economic, alţii decât cei încadraţi la nivelul salariului minim, Guvernul se bazează în acest proces pe un singur mecanism – buna credinţă a angajatorilor sau altfel spus ”mila lui Dumnezeu”. Cel mai probabil salariaţii din sectorul privat vor suporta din salariul net acest transfer, cu unele ajustări generate de evoluţia salariului minim. Chiar dacă toţi angajatorii din România ar da dovadă de bună credinţă, atât pentru ei cat şi pentru angajaţi, acest proces de transfer va fi un coşmar. În baza de calcul a contribuţiilor sociale sunt incluse componente ale salariului cum ar fi sporuri, sau beneficii în bani sau în natură – care sunt sau nu permanente, drept urmare, şi dacă angajatorul ar fi de acord să includă în câştigul salarial contribuţiile plătite anterior de angajator, acest proces ar fi unul extrem de greoi şi birocratic. Cel mai probabil în cazul componentelor ce nu sunt permanente, creşterea cotei de contribuţii va fi suportată în întregime de salariat. De exemplu, la un salariu brut de 2500 lei, salariatul va pierde până la 297 lei, adică o reducere nominală cu aproximativ 17% a salariului net”, a mai spus Ovidiu Cioroianu.
Poşta Română este la un pas de insolvenţă…
O situaţie destul de critică este la Compania Naţională „Poşta Română”. Titi Roman, secretarul general al BNS Dolj, a spus că compania este la un pas de insolvenţă, iar de fiecare dată, problema invocată a fost managementul defectuos. Acesta este motivul pentru care au părăsit compania de-a lungul vremii peste 6000 de angajaţi, iar astăzi sunt localităţi în care factorul poştal este plătit doar câte patru ore pe zi, sau sunt localităţi fără poştaş. Şi cu pensiile sunt probleme la CNPR, susţine Titi Roman. „Am ridicat toate aceste probleme la întâlnirea cu ministrul Telecomunicaţiilor, domnul Şova, care a promis că va face un Memorandum şi va rezolva aceste aspecte extrem de negative. Nici pensiile celor ce contribuie azi nu vor fi mai mari în viitor datorită acestei măsuri, o dată cu creşterea câştigului salarial brut individual creşte cel puţin în mod similar şi câştigul salarial mediu brut pe economie, ştiut fiind faptul că pensia se calculează plecând de la raportul între câştigul brut individual bază de calcul şi câştigul salarial mediu brut pe ţară aferent fiecărei luni de cotizare. Prin aderarea la Uniunea Europeană, cei mai mulţi români au sperat la justiţie socială, protecţie socială şi condiţii de muncă şi de viaţă decente. Protecţia socială oferă lucrătorilor siguranţa unui venit în perioada de tranziţie între două locuri de muncă, în perioadele de îmbolnăvire, invaliditate, maternitate sau pensionare. Dispariţia surselor de finanţare înseamnă implicit dispariţia prestaţiilor sau preluarea acestora de către bugetul de stat. În cazul dispariţiei prestaţiilor mai sus menţionate, România îşi încalcă angajamentele asumate la nivel european şi internaţional….” a explicat Titi Roman.
