Comuna Goieşti şi-a evocat poetul-simbol, Alexandru Macedonski

1
1491
Zi omagială, ieri, în comuna doljeană Goieşti: la împlinirea a 165 de ani de la naştere, scriitorul Alexandru Macedonski a fost readus în memoria oamenilor acestor locuri în care a copilărit şi a acelora care i-au studiat, mai mult sau mai puţin, opera, printr-un festival ce îi poartă numele. Aflat în cea de-a doua zi a desfăşurării – prima consumându-se, miercuri, la Craiova –, evenimentul a cuprins o sesiune de comunicări ştiinţifice, lucrările prezentate urmând a fi publicate în volum, dezvelirea unui bust al scriitorului în faţa Primăriei Goieşti şi inaugurarea Bibliotecii „Alexandru Macedonski”, constituită din câteva mii de volume. De asemenea, Căminului Cultural din comună i-a fost atribuit numele poetului.
În centrul atenţiei a revenit conacul din satul Popeasa, care a aparţinut familiei lui Alexandru Macedonski, pe care acesta l-a părăsit după anii adolescenţei. Se zăreşte în vârf de deal, imediat cum treci podul peste Amaradia, având împrejur o privelişte de-ţi taie răsuflarea. Autorităţile locale, în administrarea cărora se află, se străduiesc de ani buni să-l scoată din paragină şi să-i dea destinaţia de Casă Memorială a scriitorului. Însă finanţarea rămâne marea problemă, estimarea costurilor fiind de peste 300 mii euro. L-au vizitat şi două dintre stră-strănepoatele poetului, care trăiesc astăzi la Bucureşti, invitate speciale ale festivalului – Irina Macedonski (32 de ani) şi Monica Macedonski (23 de ani). Iar emoţia lor a fost cu atât mai mare cu cât este pentru prima dată când vin la Goieşti, în vatra familiei.
Iniţiativa organizării primei ediţii a Festivalului Naţional „Alexandru Macedonski” (12-13 iunie 2019) aparţine Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi s-a concretizat prin colaborarea cu Primăria comunei Goieşti, Casa de Cultură „Traian Demetrescu” din Craiova şi Direcţia pentru Cultură Dolj. Organizatorii îşi propun ca evenimentul să continue şi să capete amploare, gândindu-se deja la ediţia de anul viitor, când se va comemora centenarul morţii lui Alexandru Macedonski.
Alexandru Macedonski s-a născut la Bucureşti, la 14 martie 1854, fiind cel de-al treilea copil al familiei, înainte de Vladimir, devenit avocat, şi după sora sa Ecaterina şi fratele mai mare, maiorul Dimitrie Macedonski, fost veteran al războiului din 1877. Mama poetului, Maria Fisenţa (Vâcenţ sau Vicenţa), provenea dintr-o familie de boieri din Oltenia – a fost fiica lui Emanuel Fisenţa, posesorul unei mari averi, şi a Ecaterinei Urdăreanu-Brăiloiu. Tatăl Mariei a murit la scurt timp după naşterea acesteia, iar mama sa s-a recăsătorit cu pitarul Dimitrie Pîrîianu, la 12 februarie 1848.
Alexandru Macedonski şi-a petrecut copilăria şi o bună parte a adolescenţei la conacul familiei din comuna Goieşti, apoi a urmat cursurile actualului Colegiu Naţional „Carol I” din Craiova. Nostalgia copilăriei şi a peisajelor de la Amaradia se regăseşte mai târziu în poemele sale: „Cînd mergi spre munţi dinspre Craiova, urcând pe apa Amărezei,/ De la Murgaş în Adâncata şi la Vocna-n Pometeşti/ Junincele-aşteptând gonacii mugesc la gardurile-ogrăzei,/ Şi-n lunca dintre două dealuri, din Gura-Ploeşti în Goieşti…”.
La 165 de ani de la naştere, opera şi personalitatea scriitorului au fost evocate în prima ediţie a Festivalului Naţional „Alexandru Macedonski”, organizat la Craiova şi în comuna Goieşti. „Una din priorităţile pe care Filiala Craiova a USR şi le-a asumat a fost reabilitarea unor locuri şi edificii din Dolj şi din zona Olteniei. Ne-am gândit, fireşte, şi la Alexandru Macedonski – ştiam că la Goieşti există un conac, cum îi spun localnicii, pe fostele moşii ale familiei din satul Popeasa de astăzi. E într-o stare precară, pentru că după 1989 a fost părăsit şi în bună parte devastat. Ion Munteanu, care este profesor universitar şi scriitor, membru în Filiala Craiova a USR, originar din Goieşti, a vorbit cu primarul comunei, Atanasie Adam, cu care a fost coleg în şcoala generală, şi, iată cum lucrurile s-au concretizat în acest festival”, spune Ioan Lascu, preşedintele filialei craiovene a USR.
După alocuţiuni ale organizatorilor şi un program de cântece şi dansuri populare susţinut de elevi din comună, în faţa Primăriei Goieşti a fost dezvelit, ieri, un bust al scriitorului. Din păcate, doar împrumutat pentru acest moment festiv de la Primăria Craiova, existând promisiunea autorităţilor locale că, în viitor, îi va lua locul o statuie, care să rămână în proprietatea comunei. De asemenea, Horia Dulvac, directorul Direcţiei pentru Cultură Dolj, a înmânat oficial primarului Atanasie Adam avizul de denumire a Căminului Cultural „Alexandru Macedonski” din localitate. Manifestarea a continuat cu o sesiune de comunicări ştiinţifice, dar nu înainte de inaugurarea Bibliotecii „Alexandru Macedonski”. „Cu sprijinul scriitorilor, al directorilor de reviste, al directorilor de edituri din Craiova, am strâns câteva mii de volume. Biblioteca va fi păstrată în sala de festivităţi a Primăriei Goieşti până când se va reuşi obţinerea fondurilor pentru renovarea Casei Memoriale. Atunci o vom duce în deal, la conac, unde vom încerca să reconstituim biblioteca familiei Macedonski. Generalul Macedonski, tatăl poetului, strânsese 3000-4000 de volume, majoritatea în limba franceză…”, a precizat scriitorul Ion Munteanu.
Vechiul conac, construit pe la începutul anilor 1800, nu se ştie însă când va fi renovat. După moartea mamei, Maria, Alexandru şi Dimitrie Macedonski au împărţit moşia şi apoi au vândut-o. Azi, conacul a ajuns în proprietatea Primăriei Goieşti. Îi cunoaşte bine povestea Atanasie Adam, primar al comunei din 2004, aflat acum la al patrulea mandat. „Prin 2008-2009 a fost realizat, pentru renovare, un proiect pe fonduri europene, dar, din păcate, nu l-am câştigat. Ulterior, în 2010, am primit în administrarea Primăriei Goieşti casa cu terenul aferent, dar şi cele 49 de hectare de pământ de la boierul Berlescu Vlad Mihai Dumitru. Atunci am considerat că se impune să întreţinem această casă. Mai întâi am construit un pod peste râul Amaradia, pentru că nu se putea ajunge la casă, nu era cale de acces”, spune acesta. Prevăzute sunt asfaltarea drumului pe care urci dealul, împrejmuirea conacului cu gard şi racordarea lui la curent electric.
„Vom înainta un dosar la Comisia de analiză a potenţialului turistic al teritoriului, care este în subordinea Ministerului Dezvoltării. Sperăm să obţinem cele minimum 14 puncte, iar apoi Comisia va face un referat către Guvern în vederea luării unei hotărâri, ca această comună să intre în circuit turistic naţional. Atunci  vom obţine punctaj pentru accesarea de fonduri europene. Altfel nu avem nici o şansă. Din devizul întocmit prin proiectul din 2009, valoarea finală pentru restaurarea casei ar fi de 300 mii euro, fără TVA. E o sumă mare…”, mai spune primarul Atanasie Adam.
Potrivit scriitorului Tudor Nedelcea, conacul va deveni Casă Memorială, dar va fi şi casă de creaţie, două încăperi urmând să fie folosite pentru locuire. „Va exista aici o expoziţie permanentă, cu lucrările lui Alexandru Macedonski, dar şi cu obiecte care i-au aparţinut. Multe se păstrează azi la Muzeul Olteniei. Am contactat Muzeul Literaturii Române şi de-acolo vom primi copii după toate manuscrisele sale, care vor fi expuse aici. O încăpere va fi dedicată boierilor din zonă, iar alta, scriitorilor care s-au născut şi au creat pe Valea Amaradiei, precum Alexandru Mitu, V.G. Paleolog, Mihail Celarianu, care era ginerele lui Macedonski, ori Monica Lovinescu”, a precizat Tudor Nedelcea.
Întâlnire emoţionantă cu locurile copilăriei lui Alexandru Macedonski pentru două stră-strănepoate ale sale, ambele născute în Bucureşti, unde şi trăiesc. Este vorba despre Irina Macedonski (32 de ani) – absolventă a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti, şi Monica Macedonski (23 de ani) – absolventă de Limbi străine, tot în capitală, iar în prezent studentă în anul II de master la Jurnalism. „Mă trag din fiul poetului, Pavel, care a avut trei copii: o fată, fără urmaşi, şi doi băieţi – unul este bunicul meu, celălalt este bunicul Monicăi. Deci, suntem verişoare de gradul al doilea”, explică Irina Macedonski. Aceasta spune că în ţară trăiesc astăzi 5 stră-strănepoţi şi un stră-stră-strănepot ai poetului, iar două stră-strănepoate sunt stabilite în Spania..
«Este prima dată când vin la Goieşti… Mă bucur foarte mult să fiu aici, pe meleagurile natale ale lui Alexandru Macedonski, unde se află, de fapt, vatra familiei mele. Poetul este o sursă de inspiraţie pentru mine. De la el am învăţat indirect să trăiesc din scris. De la poet am învăţat care este legătura secretă, din spatele cuvintelor, pentru a crea o anume armonie; el cred că era mai degrabă un alchimist al cuvintelor. De la el am învăţat foarte multe valori. Faptul că sunt aici mă emoţionează foarte mult», a declarat Irina Macedonski, care mărturiseşte că numele pe care îl poartă nu este numai o mândrie, ci şi o mare răspundere.
«Să am un astfel de nume şi apoi să înţeleg semnificaţia poemului în care spune „Dar când patru generaţii peste moartea mea vor trece, când voi fi de-un veac aproape oase şi cenuşa rece, va suna şi pentru mine al dreptăţii ceas deplin… a fost extraordinar! M-am simţit vizată, am luat lucrurile personal şi m-am implicat mai mult în promovarea literaturii sale, care este în continuare pe nedrept uitată. În 2014, când s-au împlinit 160 de ani de la naşterea lui Alexandru Macedonski, am organizat seria de evenimente „Nopţi macedonskiene”. E un poet atât de complex şi cred că din cauza aceasta nu a putut fi receptat la adevărata sa valoare, rămânând în continuare în umbra scandalului epigramei…», apreciază Irina Macedonski.

1 COMENTARIU

  1. Mulţumim Magda Bratu, mulţumim Cuvântul Libertăţii pentru reflectarea Festivalului Macedonski în paginile ziarului dumneavoastră. Faceţi un adevărat act de cultură contribuind la consolidarea numelui unui mare reprezentant al litaraturii noastre, lăsat pe nedrept în anii din urmă într-un con de umbră. Felicitări pentru amplul şi documentatul reportaj!

Comments are closed.