Pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului Județean Dolj de astăzi se află și proiectul de hotărâre privind preluarea imobilului „Cula Cernăteștilor” din administrarea Consiliului Local al comunei Cernătești în cea a Consiliului Județean Dolj. Decizia vine ca urmare a numeroaselor semnale de alarmă trase în ultima perioadă în privința stării avansate de degradare în care au fost lăsate să ajungă multe dintre aceste construcții, răspândite cu precădere în Oltenia și reprezentând o parte importantă și foarte originală a patrimoniului nostru. Cula Cernăteștilor va trece, apoi, în administrarea Muzeului Olteniei, care urmează să stabilească „o strategie de valorificare turistică, atât a monumentului istoric, cât și a punctului muzeistic din interior”, după cum a precizat managerul instituției, Florin Ridiche. În județul Dolj se mai păstrează în prezent încă două asemenea bijuterii arhitectonice: cula Barbu Poenaru de la Almăj și cula Izvoranu-Geblescu din comuna Brabova, aceasta din urmă serios avariată din cauza seismelor și infiltraților de apă. Toate trei au valoare de patrimoniu cultural de nivel național.
Cula (se pare că etimologic termenul provine din cuvântul în limba turcă„kule” care înseamnă „turn”) face parte din clădirile-proprietate ale marilor latifundiari, pentru a se proteja de incursiunile detașamentelor înarmate ale turcilor, în secolele al XVIII-lea – XIX-lea, care traversau Dunărea plecând din cazărmile Imperiului Otoman stabilite în nordul Bulgariei. Cu timpul, culele și-au pierdut vocația defensivă, devenind, pentru proprietarii lor, semn al apartenenței la clasa marilor boieri. Pe lângă funcția sa de locuire, cula este o construcție care îl apăra pe proprietar nu numai de primejdia din afară, ci și de răzmerițele posibile ale propriilor supuși de pe moșie. Din această cauză, în jurul celor mai multe cule terenul era defrișat, pentru a nu permite apropierea nevăzută a atacatorilor de orice fel. Culele sunt întâlnite în România, fiind specifice zonelor Olteniei și Munteniei (se apreciază că, în prezent, mai există 25 de astfel de construcții), dar și în Bulgaria, Serbia și Albania.
Preluată laolaltă cu piese de interes arheologic, istoric și etnografic
În prezent, pe teritoriul județului Dolj se mai păstrează trei cule, însă nici una dintre ele nu a fost pusă până acum în valoare. Ba s-ar putea spune că, din contră, mai mult au creat probleme administrațiilor locale, cărora le-a căzut în grijă întreținerea lor. „Este vorba de trecutul și de istoria noastră, pe care nu o putem lăsa la întâmplare și de care trebuie să ne îngrijim. În definitiv vorbim de o Craiovă culturală, de un județ Dolj cultural și suntem obligați să încercăm să intervenim acolo unde putem salva patrimoniul național cultural”, declara președintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, la începutul acestui an, când s-a vorbit pentru prima dată despre preluarea în administrare a culei de la Cernătești.
Clădirea – cu cerdacul, integral de lemn, situat în consolă, la partea de sus a fațadei – este cunoscută astăzi ca Muzeul Comunal Cernătești, denumire pe care a primit-o prin anii ’70, când a început să adune în ea mărturii ale trecutului acestor meleaguri – piese de interes arheologic, istoric, documentar, etnografic. Pare-se că a fost construită în secolul al XVI-lea, cu scop de apărare, pe o suprafață de 72 mp, terenul aferent întinzându-se pe 1.628 mp. Cula se află într-o stare relativ bună de conservare, datorată lucrărilor de reparații și întreținere finanțate cu fonduri ale administrației locale și cu sume donate Primăriei de ultimii descendenți ai familiei, stabiliți în Belgia. Prin Hotărârea nr. 35 din 19 noiembrie a.c., Consiliul Local Cernătești a aprobat darea în administrarea Consiliului Județean Dolj pe perioadă nedeterminată a acestui imobil monument istoric, aflat în domeniul public al comunei. De la Consiliul Județean Dolj urmează a trece apoi în administrarea Muzeului Olteniei.
„Trebuie inclusă într-un circuit turistic din județul Dolj, care să cuprindă multe alte monumente”
„Vom vedea dacă este nevoie de realizarea unui studiu de fezabilitate, care să cuprindă o documentație privind rezistența și stabilitatea clădirii. Din cunoștințele mele, cula este într-o stare destul de bună de conservare, dar trebuie să ne asigurăm că nu vor exista probleme în viitor. În paralel, trebuie să ne ocupăm și de punctul muzeistic din interior, foarte important, cu piese destul de valoroase, etnografice, istorice și paleontologice. De subliniat că în imediata vecinătate a culei se află un important sit paleontologic, locul de unde provin piesele care se află în muzeu. Va trebui să ne asigurăm, odată ce preluăm în administrare cula, mai ales de securitatea și starea de conservare a acestor piese de patrimoniu”, declara în vara acestui an managerul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche.
Împreună cu Consiliul Județean Dolj, instituția va stabili apoi o strategie de valorificare turistică, atât a monumentului istoric, cât și a punctului muzeistic. „Cula de la Cernătești trebuie inclusă într-un circuit turistic din județul Dolj care să cuprindă multe alte monumente. În prezent, Muzeul Olteniei încearcă să valorifice două situri arheologice – cel de la Cioroiu Nou și cel de la Răcari. Și această culă, împreună cu mănăstiri din județul Dolj și cu alte monumente istorice care se află în municipiul Craiova, vor putea fi integrate într-un circuit de vizitare”, a explicat Florin Ridiche.
S.O.S. Cula Izvoranu-Geblescu din comuna Brabova!
Ca și Cula Cernăteștilor, cea din comuna Almăj este un caz fericit în Dolj, dar mai ales în Oltenia. Cula Barbu Poenaru se află într-o stare bună de conservare și asta pentru că, adăpostind sediul Școlii Almăj, a beneficiat de lucrări de reparații și întreținere cu fonduri ale administrației locale. Nu același lucru se poate spune despre cula Izvoranu-Geblescu din comuna Brabova. Construcția – care se estimează a fi realizată în perioada anilor 1780-1790 – așteaptă ca soarta să-i fie decisă printr-o hotărâre a instanței de judecată: imobilul a fost naționalizat în perioada 1948-1952, iar acum este revendicat de unica moștenitoare a fostului proprietar. În tot acest timp, avariile pricinuite de seismele din ultimii ani și infiltrațiile de apă se accentuează, ducând la o continuă degradare a construcției.
