„Văduva veselă”, cu soprana Carmen Gurban, pe scena Festivalului „Elena Teodorini”

0
555

Soprana Carmen Gurban, prim-solistă a Operei Naţionale Române din Cluj şi una dintre cele mai apreciate voci din ţară, este, astă-seară, invitata Teatrului Liric „Elena Teodorini” din Craiova. Artista are rolul tinerei şi frumoasei Hanna Glavary din „Văduva veselă”, de Franz Lehar, operetă foarte cunoscută şi iubită de public. Spectacolul – a cărui premieră, în regia Arabelei Tănase, a avut loc pe data de 24 martie a.c., cu prilejul Zilelor teatrului – mai aduce în scenă, alături de artiştii instituţiei, încă un invitat: Toni Zidaru – solist al Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti. Reprezentaţia are loc, cu începere de la ora 19.00, în cadrul celei de-a XII-a ediţii a Festivalului Internaţional „Elena Teodorini”, organizat de Liricul craiovean în perioada 29 septembrie – 20 octombrie. Programul evenimentului va mai cuprinde baletul pentru copii „Micuţa Dorothy” – pe muzica lui Marius Ţeicu şi libretul Silviei Kerim (13 octombrie) şi opera „Boema”, de Giacomo Puccini, tot în regia Arabelei Tănase (20 octombrie), ambele urmând a fi prezentate în premieră.

Carmen Gurban

În decursul a 15 ani, spectacolul a fost pus în scenă de cinci ori la Liricul craiovean

Opereta „Văduva veselă” a însemnat la vremea ei triumful unui nou gen: „opereta vieneză de dans” (Wiener Tanzoperette), în care dansul era strâns legat de cupletele personajelor principale, aducând astfel o înviorare importantă a genului. Se ştie că Emerich Kalman a fost acela care a dezvoltat ulterior această formă în „Silvia”, „Contesa Maritza” şi altele, pe când Lehar în lucrările următoare se va îndrepta spre Siengspiel şi operă, el reprezentând pentru prima jumătate a secolului al XX-lea ceea ce Johann Strauss a însemnat pentru a doua jumătate a lui.

Cu toate că partitura generală a operetei conţine arii de mare inspiraţie, devenite şlagăre mondiale, coruri şi balete extrem de valoroase, opereta nu a fost prea bine primită la premiera mondială, din decembrie 1905, unii critici acuzând chiar lipsa de noutate. Acestea toate şi-au dovedit însă, cu timpul, netemeinicia, „Văduva veselă” devenind una dintre cele mai preţuite lucrări ale repertoriului universal.

În România, opereta – pe un libret de Victor Leon şi Leo Stein, după cartea „Ataşatul de ambasadă”, de Henri Meilhac – a fost prezentată pentru prima dată la 15 iunie 1906, de celebra Companie lirică „C. Grigoriu”, în stagiunea de vară în Parcul „Oteteleşeanu” din  Bucureşti. A fost reluată mai târziu, cu acelaşi mare succes, la Teatrul „Alhambra”, condus de N. Vlădoianu, iar în anul 1957 a avut loc o altă premieră la Teatrul de Stat de Operetă din Bucureşti, cu o distribuţie strălucită, avându-l în frunte pe Ion Dacian, ca regizor şi ca interpret al lui Danillo Danilovici. La Teatrul Liric „Elena Teodorini”, „Văduva veselă” a avut premiera la 2 noiembrie 1976. I-au urmat alte noi puneri în scenă, la 11 octombrie 1981, 3 octombrie 1995 şi 17 iunie 2003. Cea din 24 martie a.c. a fost a cincea montare a acestui spectacol la instituţia craioveană.

„Şlagăre” muzicale, dar şi momente dansate antrenante în ambianţa… veselă a cabaretului „Maxim”

«Este un spectacol complex, care oferă soliştilor o gamă largă a posibilităţilor de interpretare, atât actoriceşti, cât şi muzical-coregrafice. Veţi fi alături de situaţiile amuzante în care sunt puse personajele, cât şi dinamica muzicală. Iar dacă la sfârşit veţi pleca cu zâmbetul pe buze, fredonând „Valsul văduvei vesele”, „Cântecul Viljei” sau celebrul „Să mergem la Maxim”, vom şti că am făcut o alegere bună în adăugarea acestui spectacol în repertoriul teatrului», declara, înainte de premieră, regizorul Arabela Tănase, care a realizat şi adaptarea textului. Scenografia îi aparţine lui Răsvan Drăgănescu, iar coregrafia poartă semnătura lui Emilian Belcin.

Spectacolul de astă-seară îi aduce în scenă pe unii dintre cei mai îndrăgiţi artişti ai Teatrului Liric „Elena Teodorini”, dar şi câţiva invitaţi: Daniel Cornescu (Mirko-Zetta), Diana Ţugui (Valencienne), Carmen Gurban – Opera Naţională Română din Cluj (Hanna Glavary), Stelian Negoescu (Danillo Danilovici), Toni Zidaru – Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti (Camille de Rosillon), Bogdan Olaru (Vicontele Cascada), Ionuţ Dumitru (Raoul de Saint Brioche), Tamara Grama (Silvana), Marinel Ţigănuş (Kromov), Edith Mag (Olga), Ştefan Ciucă (Pritschitsch), Eugenia Iosub (Prascovia), Laurenţiu Nicu (Niegus), în rolurile grizetelor – Tamara Grama (Lolo), Mihaela Leonte (Dodo), Violeta Ţicu (Jou-Jou), Anca Ţecu (Frou-Frou), Rodica Dinişoară (Clo-Clo), Aura Dudu-Poenaru (Margot), cărora li se vor alătura soliştii de balet Eva Ştefănescu, Lelia Vais, Nicolae Popa, Alina Onofrei, Mihaiţă Niculescu, Dragoş Teodorescu. Îşi vor da concursul Corul, Orchestra şi Baletul Teatrului Liric, sub conducerea muzicală a maestrului dirijor Florian-George Zamfir.

***

Biletele pentru spectacol se găsesc la Agenţia Teatrului Liric „Elena Teodorini” şi costă 30 de lei la categoria I, 20 de lei la categoria a II-a şi 15 lei la categoria a III-a. Elevii, studenţii şi pensionarii beneficiază de reduceri şi pot achiziţiona biletele cu 20, 15, respectiv 10 lei.

Subiectul operei.

Într-un regat imaginar – Pontevedro –, o tânără şi frumoasă fată, Hanna, este silită să se căsătorească cu un bătrân demnitar al curţii, putred de bogat. Iubitul ei, tânărul locotenent Danillo, este expediat la Paris, ca ataşat militar al Ambasadei Pontevedrine, pentru a nu încurca socotelile sentimentalo-bancare ale regelui. Din fericire, căsnicia Hannei nu durează decât opt zile, deoarece bătrânul şi bogatul domn Glavary moare subit. Văduvă, veselă, dar mai ales bogată, Hanna Glavary descinde la Paris dornică să uite, în şampanie şi lux, iubirea pentru Danillo. Aici îl va întâlni chiar pe Danillo, care încearcă şi el să-şi uite dragostea petrecând la celebrul local de noapte „Maxim”. Întâmplările vor face ca Danillo şi Hanna să se întâlnească, să se certe, să se împace, iar să se supere şi totuşi până la final să se împace definitiv.