Donald Trump a devenit al 45-lea preşedinte al Statelor Unite

0
52

donald trumpDonald Trump a devenit al 45-lea preşedinte al SUA, după ce şi-a adjucat 290 de mari electori, faţă de 218, câţi a câştigat rivala sa (numărarea buletinelor de vot nu era încheiată în trei state – Minnesota, Michigan şi New Hampshire), Hillary Clinton, şi va lua, astfel, în primire Casa Albă, în luna ianuarie a anului viitor. A fost un scrutin memoriabil, istoric, de referinţă, din cale afară de costisitor, se vorbeşte de 6 miliarde de euro şi în permanenţă Hillary Clinton s-a aflat în pole-position şi niciodată în sondaje, nu s-a văzut net devansată. Electoratul dorea însă o schimbare, aştepta un „Mesia”. Este adevărat totuşi că ecartul s-a poziţionat în marja de eroare. Lecţia scrutinului se adresează, deopotrivă, partidelor tradiţionale şi nu numai. Donald Trump oferă republicanilor „o zi a triumfului”, paradoxal în condiţiile în care Barack Obama – creditat în continuare cu o bună cotă de popularitate, cu destule merite în redresarea economiei, reducerea şomajului, creşterea economică, superioară mediei europene – a făcut campanie susţinută pentru Hillary Clinton, presimţind ceea ce s-a văzut: o ţară divizată prin noi linii de fractură. Victoria lui Donald Trump este o supriză. A intuit însă mai bine, ce doreşte electoratul american, în comparaţie cu adversara sa, Hillary Clinton. În presa de pe continentul european victoria candidatului republican este văzută aidoma unui cutremur geo-politic cu consecinţe potenţial dramatice. Europa se întreabă dacă „marele frate”, care a protejat-o după 1945, va continua să-i asigure liniştea. Panica s-a propagat cu repeziciune, îndeosebi în ţările baltice, Ucraina, Polonia, chiar şi România, nu doar pentru că Donald Trump a anunţat reducerea angajamentelor vizavi de NATO, dar el nu a spus niciodată clar că se va opune, viguros, unei noi aventuri militare a lui Vladimir Putin pe flancul occidental. Se mai spune că victoria lui Donald Trump slăbeşte tentaţia democraţiei liberale în Europa şi în lume, ea conferind, în schimb, un plus de vitamine oamenilor forte de pe vechiul continent şi referirea nu o vizează doar pe Marine Le Pen, ci şi pe Viktor Orban, Geert Wilders (liderul populist al Partidului pentru Libertate din Olanda), apoi liderii FPO (Austria), AfD (Germania). În Germania, aliat tradiţional al SUA, ministrul apărării Ursula von der Leyen (CDU) a calificat victoria lui Trump drept „un şoc enorm”. „Eu cred că Trump ştie că nu a fost un vot în favoarea sa, ci un vot contra Washingtonului, contra stabilimentului”. E prematur însă de făcut evaluări. Deşi Angela Merkel a estimat, marţi 8 noiembrie a.c., că Moscova, via „cyberatack”, sau prin acţiuni de dezinformare, s-ar putea interfera în alegerile prevăzute, în ţara sa, pentru toamna anului viitor. Şi Angela Merkel ştie ce vorbeşte, fiind prevenită de BND de tentativele repetate de hacking a instituţiilor germane. Astăzi, la Casa Albă, Barack Obama îl va primi pe Donald Trump pentru stabili datele tranziţiei. La 12 decembrie este prevăzut votul marilor electori. La 6 ianuarie votul Congresului, iar la 20 ianuarie – ceremonia de investitură. Stăruie, desigur, multe întrebări legate de programul lui Donald Trump, aşa cum a fost el enunţat în campania electorală. Referirile la chestiunea imigraţiei „un zid de 1.600 kilometri la frontiera mexicană şi 2 milioane de expulzaţi”, problema protecţionismului, anunţată fiind „intenţia de renegociere” a tratatului de liber schimb Nord-American (NAFTA), relaţiile cu China, politica externă, NATO, Siria şi Irak, Statul Islamic şi Rusia, armele de foc „un drept dat de Dumnezeu”, şi mai sunt şi alte „dosare sensibile”, dacă toate acestea vor fi materializate sau deplin nuanţate, adică adaptate la realităţile existente, vom trăi şi vom vedea. Deocamdată ştim că viitorul preşedinte al SUA a anunţat că se doreşte a fi „unul al tuturor americanilor” şi primul său discurs, prin care şi-a anunţat victoria în alegeri, nu a avut comună asemănare cu cele din campania electorală.

MIRCEA CANŢĂR

***

harta alegeri americaCandidatul republican, Donald Trump, a câştigat scrutinul prezidenţial din Statele Unite într-un rezultat surpriză după o campanie explozivă, antiinstituţională, marcată de accente populiste şi contra sistemului politic, care a generat clivaje sociale puternice. Donald Trump a devenit preşedintele SUA după ce şi-a adjudecat 290 de mari electori, cu 20 mai mulţi decât avea nevoie pentru a câştiga (270), înregistrând victorii în statele Alabama, Alaska, Arizona, Arkansas, Carolina de Nord, Carolina de Sud, Dakota de Nord, Dakota de Sud, Florida, Georgia, Idaho, Indiana, Iowa, Kansas, Kentucky, Louisiana, Mississippi, Missouri, Montana, Nebraska, Ohio, Oklahoma, Pennsylvania, Tennessee, Texas, Utah, West Virginia, Wisconsin şi Wyoming.

În schimb, Hillary Clinton a câştigat doar 218 electori, înregistrând victorii în statele California, Colorado, Connecticut, Delaware, Districtul Columbia, Hawaii, Illinois, Maine, Maryland, Massachusetts, Nevada, New Jersey, New Mexico, New York, Oregon, Rhode Island, Vermont, Virginia şi Washington.

Donald Trump a fost preferat de albi, în timp ce Hillary Clinton a fost votată masiv de comunitatea afroamericană cu 88% şi a fost preferată de comunitatea hispanică şi asiatică. Albi: 58% pentru Trump, 38% pentru Hillary; Afroamericani: 88% pentru Hillary, 8% pentru Trump; Hispanici: 65% pentru Hillary, 29% pentru Trump; Asiatici: 65% pentru Hillary, 29% pentru Trump.

În ceea ce priveşte vârsta alegătorilor, peste jumătate dintre tinerii care s-au prezentat la urne au votat pentru candidata democrata. În schimb, alegătorii de peste 44 de ani l-au preferat pe magnatul republican. 18-44 de ani: 52% pentru Hillary, 40% pentru Trump; 18-24 de ani: 56% pentru Hillary, 35% pentru Trump; 25-29 de ani 53% pentru Hillary, 39% pentru Trump; 45-64 de ani: 53% pentru Trump, 44% pentru Hillary.

vot 6Discursul lui Donald Trump după câştigarea alegerilor prezidenţiale. Promite unificarea SUA, mulţumindu-i lui Hillary Clinton

         Candidatul republican, Donald Trump, promite unificarea naţiunii americane după campania electorală care a creat clivaje, mulţumindu-i adversarei democrate Hillary Clinton pentru serviciile în folosul Statelor Unite. „Vă mulţumesc foarte mult. Tocmai am primit un telefon din partea secretarului de Stat Hillary Clinton. Ne-a felicitat pe toţi. Am felicitat-o şi eu pentru campanie, pentru că a luptat din răsputeri, a lucrat din greu, îi datorăm foarte mult pentru serviciile depuse pentru ţara noastră”, a declarat Donald Trump. „Este momentul să ne unim, pentru a fi o naţiune unită. Mă angajez să fiu preşedintele tuturor americanilor. Pentru cei care au ales să nu mă susţină, lansez un apel de a colabora pentru unificarea ţării”, a adăugat Trump. „Vom reface infrastructura”, a mai promis Trump, adăugând că are, alături de echipa sa, un plan economic extraordinar. „Vom avea cea mai puternică economie din lume”, a subliniat el. „Niciun vis nu este prea mare, nicio provocare nu este prea mare. Nimic din ce vrem pentru viitorul nostru nu este de neatins. (…) Trebuie să revendicăm destinul ţării noastre şi să ţintim sus”, a spus Trump. Republicanul a subliniat că doreşte parteneriate, nu conflicte. Preşedintele-ales al Statelor Unite a dat asigurări că Administraţia de la Washington va avea politici amicale în relaţiile cu toate ţările care vor să aibă politici amicale cu Statele Unite. „Vom începe imediat să lucrăm pentru naţiunea americană”, a spus Trump. Nu în ultimul rând, acesta a spus că este o onoare pentru el să fie preşedintele acestei ţări. El a mulţimit familiei sale pentru susţinere şi echipei de campanie. „Iubesc această ţară”, a încheiat Trump.

Barack Obama l-a felicitat pe câştigătorul alegerilor prezidenţiale

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, l-a felicitat pe Donald Trump pentru victoria sa în alegerile prezidenţiale, a anunţat Casa Albă, potrivit CNN online. Obama l-a invitat pe Trump, astăzi, la Casa Albă, pentru a pregăti procesul de tranziţie. „Asigurarea unui transfer de putere armonios este una dintre priorităţile de top pe care preşedintele le-a identifcat la începutul anului, iar întâlnirea cu preşedintele ales este următorul pas”, a comunicat Casa Albă. Obama urma să aibă o declaraţie la Casa Albă despre rezultatul alegerilor şi despre paşii care pot fi făcuţi pentru ca ţara să se unească după această perioadă electorală dificilă.

 Trump, invitat de liderii europeni Jean-Claude Juncker şi Donald Tusk la un summit UE-SUA

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, l-au invitat pe Donald Trump, într-o scrisoare de felicitare pentru câştigarea scrutinului prezidenţial, la un summit UE-SUA în Europa cât mai curând posibil. „Transmitem felicitările noastre sincere pentru că aţi fost ales cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii”, începe scrisoarea. Cei doi oficiali europeani subliniază că acum este mai important ca niciodată ca relaţiile transatlantice să fie consolidate. „Am dori să profităm de această ocazie pentru a vă invita să vizitaţi Europa pentru un summit UE-SUA imediat ce este convenabil pentru dumneavoastră. Această conversaţie ne va permite să schiţăm cursul relaţiilor noastre pentru următorii patru ani”, se menţionează în scrisoarea publicată pe site-ul Consiliului European.

Vladimir Putin îl felicită pe Trump

Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, a trimis un mesaj de felicitare lui Donald Trump pentru victoria obţinută în campania electorală din Statele Unite, a comunicat serviciul de presă de la Kremlin. Potrivit serviciului de presă al Kremlinului, Putin şi-a exprimat speranţa “de coopera pentru a dirija relaţiile ruso-americane din starea critică, de asemenea, de a aborda problemele cruciale de pe agenda internaţională şi a identifica răspunsuri eficiente la provocările la adresa securităţii globale”. Totodată, Putin şi-a exprimat convingerea în faţa unui “dialog constructiv dintre Moscova şi Washington, bazat pe principiul egalităţii, respectului mutual şi atitudinii realiste faţă de poziţiile fiecărui stat vizavi de interesele populaţiilor celor două ţări şi a întregii comunităţi din lume”. Preşedintele rus i-a urat succes lui Donald Trump în noua sa funcţie de preşedinte de stat, care implică responsabilitate.

 

Scepticism şi bucurie la nivel mondial faţă de rezultatul alegerilor din SUA

vot 2Guverne din Asia până în Europa au reacţionat cu scepticism la anunţul privind victoria lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, în timp ce populiştii au catalogat rezultatul ca fiind un triumf al oamenilor faţă de un sistem politic care a eşuat. Ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, un aliat al cancelarului german Angela Merkel, a descris rezultatul ca fiind “un şoc imens” şi s-a întrebat dacă nu cumva acest lucru înseamnă sfârşitul “Pax Americana”, stare de pace relativă supravegheată de Washington, care a stat la baza relaţiilor internaţionale de la Al Doilea Război Mondial. Ministrul francez de Externe, Jean-Marc Ayrault, a promis că va lucra cu Trump, dar a spus că personalitatea sa “ridică întrebări” şi a recunoscut că nu este sigur ce ar însemna o preşedinţie Trump pentru provocări majore de politică externă, de la schimbarea climatică şi acordul nuclear al Occidentului cu Iranul până la războiul din Siria. “Se pare că acesta va fi anul pentru dublul dezastru din Vest”, a a scris pe Twitter fostul minstru de Externe al Suediei, Carl Bildt, facând referire şi la votul din iunie al Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană. “Să vă puneţi centurile de siguranţă”, a spus el. Între timp, populiştii de dreapta din Australia până în Franţa au salutat rezultatul, numindu-l o lovitură pentru sistemul politic. “Lumea lor se detramă. A noastră se construieşte”, a scrie pe Twitter Florian Philippot, o personalitate de rang înal din cadrul partidului francez de extremă-dreapta Frontul Naţional. Jean-Marie Le Pen, fondatorul formaţiunii, a spus: “Astăzi Statele Unite, mâine Franţa!”. “Victoria lui Donald Trump este un semn că cetăţenii din Occident vor o schimbare clară în politică”, a spus Beatrix von Storch, şeful adjunct al partidului german antiimigraţie Alternativă pentru Germania (AfD). “Conştientizăm acum că nu avem nici cea mai mică idee despre ce va face acest preşedinte american dacă vocea furiei ajunge în funcţie şi dacă vocea furiei devine cel mai puternic om din lume”, a spus Norbert Roettgen, un aliat conservator al Angelei Merkel şi directorul comitetului pentru Afaceri Externe din Parlamentul german. “La nivel geopolitic, suntem într-o situaţie foarte nesigură”, a mai spus acesta. “NATO se va afla sub presiunea dezintegrării, ruşii vor cauza probleme, 20 de milioane de oameni îşi vor pierde asigurarea de sănătate, politicile privind schimbările climatice vor fi inversate (…) Vreţi să continui?”, a declarat istoricul Simon Schama pentru BBC. “Bineînţeles, nu este (n.r. vorba de un lider ca) Hitler. Sunt multe feluri de fascism. Nu am spus că este nazist, deşi neonaziştii sărbătoresc”, a mai spus acesta.

 

Magnat imobiliar, star tv… preşedinte al SUA

vot 5Donald John Trump este un cunoscut om de afaceri, magnat imobiliar, star de televiziune şi politician, cel care de-a lungul campaniei electorale că este singurul care poate face “America să fie cu adevărat mare”. Donald Trump s-a născut pe 14 iunie 1946 în New York, într-o familie înstărită, tatăl său, Fred Trump, fiind unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari de pe Coasta de Est a SUA. El a urmat cursurile liceale ale Acadamiei Militare din New York, terminând apoi cursurile universitare ale Facultăţii de Economie şi Comerţ Wharton din cadrul Universităţii Pennsylvania, fiind licenţiat în economie în anul 1968. Din acel moment, s-a alăturat tatălui său în domeniul afacerilor imobiliare din Brooklyn. La începutul anilor 1970, Donald Trump şi-a îndreptat atenţia de la planul de afaceri al tatălui său, care viza închirierea de locuinţe clasei de mijloc, spre industria imobiliară comercială. Oraşul New York oferea în acel moment facilităţi fiscale considerabile potenţialilor investitori. Abilităţile lui Trump de a face afaceri i-au permis să obţină credite de construcţie cu puţine garanţii, ducând la construirea unui imperiu în domeniul imobiliar şi de divertisment, ceea ce l-a transformat într-o celebritate. Deşi Trump devine cunoscut pentru capacitatea sa de a transforma o afacere imobiliară eşuată într-un adevărat succes, la sfârşitul anilor 1980 el cade victimă unei crize economice. Din cauza imposibilităţii de a satisface termenele de plată ale împrumuturilor financiare, Trump declară faliment în 1990. Pentru a nu-l trimite în judecată, creditorii săi au convenit asupra unei restructurări a datoriei. Acest lucru a permis ca el să rămână în afara falimentului personal. Următorii ani, acesta are parte de o serie de urcuşuri şi coborâşuri în cadrul afacerilor imobiliare, reuşind însă brevetarea noilor construcţii cu numele său, datorită investiţiilor financiare majoritare din cadrul diverselor proiecte. Trump a fost, de asemenea, gazda şi producătorul reality-show-ului postului NBC “Ucenicul”, unde mai mulţi candidaţi se aflau în cursa pentru un post în cadrul uneia dintre companiile sale. În 1977, Trump s-a căsătorit cu modelul Ivana Zelnièkova, cu care are trei copii: Donald jr., Ivanka şi Eric. Soţii Trump au fost divorţat în 1992. În 1993 a fost căsătorit pentru o perioadă de aproape un an cu actriţa Marla Maples, cei doi având împreună un singur copil, Tiffany. Au divorţat în anul 1999. Tot atunci, Trump a început să se întâlnească modelul Melania Knavs, aceştia căsătorindu-se în 2005, relaţia lor continuând până în prezent. Melania Knavs devine astfel Melania Trump şi îl susţine pe acesta în cadrul campaniei sale prezidenţiale. Trump a fost activ şi în domeniul politicii. Deşi făcea parte din Partidul Republican, în 1999 acesta s-a înregistrat ca alegător al Partidului Reformei şi a stabilit un comitet prezidenţial exploratoriu. El a refuzat în cele din urmă în acea perioadă să candideze la preşedinţia SUA. Mai târziu, a revenit în cadrul Partidului Republican, fiind una dintre figurile publice ale partidului în cadrul alegerilor prezidenţiale din anul 2012. În anul 2015, Trump a anunţat că va intra în cursa electorală prezidenţială a SUA în 2016. În cadrul campaniei sale acesta a susţinut crearea de noi locuri de muncă, creşterea securităţii frontierelor şi îmbunătăţirea relaţiilor externe.