Mihai Fifor, secretar de stat MAI: “Mă străduiesc să preiau cât mai repede şi cât mai multe dintre problemele municipiului Craiova”

2
134

 

Mihai Fifor

Opoziţia, ajutată de preşedintele Traian Băsescu, a ţinut ocupată agenda zilnică cu tot felul de fumigene, şi teme false, dorind să lase impresia publicului larg că Guvernul Ponta nu se mişcă, şi nu face nimic din ceea ce a promis. În perioada următoare activitatea opoziţiei se va intensifica, şi va încerca să aplice cât mai multe ştampile false Guvernului Ponta, tot pentru a distrage atenţia românilor de la cea mai importantă acţiune din aceste zile, adică referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. La nivel Guvernamental situaţia nu stagnează, miniştrii şi secretarii de stat trăgând tare să recupereze tot ce s-a pierdut pe guvernarea portocalie, şi să pună în aplicare totodată politicile actualului guvern. Într-un interviu acordat cotidianului nostru, Mihai Fifor, preşedintele PSD Craiova, numit în luna mai secretar de stat la Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), a vorbit despre responsabilitatea pe care simte că o are în acest moment faţă de doljeni, despre descentralizare, dar şi despre tema regionalizării, dând senzaţia că este încă un subiect fierbinte, dar care este tratat la nivel guvernamental cu seriozitate. 

 

Aţi plecat din MAI în toamna anului 2009 şi aţi revenit în 2012. Simţiţi diferenţe majore la nivelul implementării politicilor administrative în această perioadă?

– La plecarea din MAI, la 1 octombrie 2009, după nouă luni de mandat ca secretar de stat pe relaţia cu instituţia prefectului, lăsam în urmă o agendă extrem de serioasă legată de teme la fel de actuale acum ca şi atunci. Mă refer în primul rând la descentralizare, care era la vremea aceea o prioritate a ministerului. Se lucra sub directa coordonare a ministrului, domnul Dan Nica si într-o strânsă colaborare cu preşedintele UNCJR, preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, domnul Liviu Dragnea şi vreau să vă spun că se făcuseră progrese importante în desţelenirea uneia dintre cele mai importante axe ale reformei administraţiei publice din România. Ne străduiam în egală măsură să impunem accelerarea măsurilor pe care ministerele de linie le aveau de luat în vederea elaborării standardelor de cost pe domenii, ca unică posibilitate de a gândi coerent orice alocare bugetară. La fel de preocupaţi eram ca, împreună cu structurile asociative ale UAT-urilor, să modificăm un întreg pachet legislativ menit să modernizeze administraţia publică locală. Aşa a apărut, de pildă, Legea Poliţiei Locale, care, deşi perfectibilă, a generat un instrument menit să crească gradul de siguranţă al cetăţeanului la nivel local. Nu mai vorbesc de orele de dezbateri şi controverse pe marginea paşaportului electronic, care, iată, a devenit cel mai sigur document de călătorie din Europa la această oră. Iar acestea sunt numai câteva exemple din puzderia de probleme pe care am căutat ca, împreună cu ceilalţi colegi, să le rezolvăm în folosul cetăţeanului. Ar trebui cu siguranţă mult mai mult spaţiu pentru a putea discuta despre un efort uriaş depus la MAI în 2009 pentru a da o direcţie coerentă ideii de reformă a administraţiei publice. Am lăsat, din păcate, foarte multe proiecte neterminate şi faptul că unele dintre ele sunt încă nefinalizate arată cam câtă preocupare a fost după plecarea noastră de la guvernare. Mă gândesc de pildă la Legea insolvenţei UAT-urilor, instrument extrem de necesar pentru perioada crizei economice şi financiare, aflată şi acum tot în stadiu de proiect. 

“Scopul meu este acela de a rezolva cât mai repede şi cât mai eficient probleme pe care le ridică cetăţenii ţării”

Se impune despărţirea Ministerului Administraţiei de cel al Internelor?

– Evident că nu. Ministerul Administraţiei şi Internelor s-a înfiinţat în anul 2003 şi a reunit Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul de Interne, mai exact administraţia publică, pe de o parte şi ordinea şi siguranţa publică, pe de altă parte. Cele două domenii de activitate, reprezintă cei doi piloni de susţinere ai administraţiei din România.  Până la acel moment, cele două coloane vertebrale au funcţionat independent, coordonarea realizându-se prin intermediul miniştrilor celor două ministere, fapt care era destul de dificil. Prin reunirea celor două domenii s-a încercat armonizarea şi crearea unor direcţii de acţiune comune şi coordonate. De cele mai multe ori acest lucru se şi realizează, având la bază efortul conjugat al profesioniştilor ce lucrează în cele două domenii de activitate, care aduc o coerenţă de acţiune ale celor două domenii.   Au fost şi voci care au încercat să argumenteze faptul că cele două domenii ar putea funcţiona separat mai eficient, însă experienţa celor nouă ani de convieţuire ne conduce la ideea şi necesitatea coordonării celor două domenii de activitate. Este acum extrem de greu să ne mai imaginăm o administraţie eficientă ruptă de siguranţa şi ordinea publică sau o strategie coerentă de ordine publică implementată fără sprijinul şi implicarea autorităţilor locale. La urma urmei, ambele domenii se adresează în egală măsură cetăţeanului, fiind interdependente atunci când vine vorba despre dezvoltarea comunităţii. 

Cu ce se ocupă într-o zi de lucru un secretar de stat din cadrul MAI?

– Ziua mea de lucru începe destul de devreme, având în vedere domeniul extrem de complex pe care îl coordonez, de la termie şi până la absorbţia de fonduri europene pe programul de dezvoltare a capacităţii administrative. Practic, secretarul de stat pentru comunităţile locale este interfaţa administrativă intre guvern şi UAT-uri, fie acestea comune, oraşe sau consilii judeţene. Sunt astfel foarte multe întâlniri de lucru cu aparatul central, dar şi cu partenerii noştri din teritoriu. Deoarece funcţia pe care o ocup are în atribuţii şi funcţia de reprezentare a ministerului, particip la diferite evenimente atât în Bucureşti cât şi în ţară. Când este Parlamentul în sesiune trebuie să particip, pe cât posibil, la lucrările comisiilor de specialitate unde MAI-ul are acte normative ce trebuie susţinute. Când am spus pe cât posibil am avut în vedere faptul că lucrările de multe ori sunt concomitent la mai multe comisii, caz în care mă bazez pe sprijinul directorilor care participă şi ei la lucrările acestora şi mă suplinesc. Totodată fac parte şi din mai multe comitete interministeriale la ale căror reuniuni particip pe diverse agende de lucru. Scopul meu este acela de a acoperi şi de a rezolva cât mai repede şi cât mai eficient probleme pe care le ridică cetăţenii ţării prin intermediul reprezentanţilor lor aleşi.

“Performanţa administraţiei publice depinde de stabilitate, perfecţionare, motivare salarială”

 Se tot vorbeşte despre depolitizarea administraţiei centrale şi locale. Care sunt paşii de urmat? Îşi doresc cu adevărat partidele politice acest lucru?

– Este un aspect foarte important pentru sănătatea şi corecta funcţionare a administraţiei publice, fie centrală, fie locală. Eu unul militez pentru stabilitatea şi calitatea funcţiei publice ca unic element de dezvoltare solidă a unui corp de funcţionari publici eficient şi echidistant politic. Este de altfel şi una dintre tezele centrale ale programului politic al USL, ferm reflectat şi în programul de guvernare propus cetăţenilor. Politizarea extremă a instituţiilor publice a fost o frână teribilă în calea eficientizării şi modernizării administraţiei publice din România. Performanţa administraţiei publice depinde de stabilitate, perfecţionare, motivare salarială şi, poate în mod esenţial de lipsa ingerinţei politicului. Politică fac până la un punct aleşii locali, primarul şi preşedintele consiliului judeţean, la nivel local, iar la nivelul administraţiei centrale, politica trebuie să se oprească la nivelul secretarului de stat. Există, desigur tentaţia extrem de puternică a factorului politic de a subordona administraţia, însă anii din urmă au demonstrat cât de nociv poate fi acest lucru pentru reforma administraţiei publice. Pot spune că politizarea excesivă a instituţiilor publice alături de măsurile de blocare a posturilor fără o analiză de impact, tăierea salariilor, toate au dus la decredibilizarea funcţiei publice cu efect pe termen lung.

Cum se împacă activitatea politică cu cea de secretar de stat?

– Bine, una nu o exclude pe cealaltă. Activitatea politică şi calităţile profesionale şi umane sunt cele care m-au propulsat în această funcţie de răspundere. Alături de ministru, secretarul de stat este o funcţie politică. Împreună facem o echipă care, prin intermediul colectivului de directori din minister şi a colectivelor conduse de aceştia aducem la îndeplinire prevederile din Programul de Guvernare şi ne străduim să rezolvăm cât mai bine problemele din domeniul de coordonare. 

“Peste jumătate din unităţile administrativ-teritoriale depind de alocarea de resurse de la bugetul de stat”

Cât de actuală este tema regionalizării teritoriale?

– Este o discuţie mereu actuală care nu a încetat să ne preocupe şi o problemă mult prea importantă ca să o tratăm cu superficialitate. Este evident că peste jumătate din unităţile administrativ-teritoriale depind de alocarea de resurse de la bugetul de stat. Dar a croşeta sau a face croitorie, prin comasare, fără o analiză temeinică în spate ar fi cel puţin neprofesionist. Scopul unei astfel de reforme este de a eficientiza activitatea desfăşurată de aceştia şi nu de a destructura cu orice chip. Trebuie făcută o analiză din punct de vedere geografic. Nu putem comasa o comună de pe un versant al unui munte cu alta de pe alt versant al muntelui, chiar dacă din punct de vedere al numărului de locuitori s-ar preta. Sau dacă avem două comune despărţite de un lac de acumulare este evident că nu se poate realiza. Trebuie să analizăm existenţa căilor de comunicaţie dintre acestea. Trebuie să analizăm utilităţile publice furnizate în fiecare unitate administrativ-teritorială. Trebuie să analizăm gradul de dezvoltare al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Ce realizăm dacă unim două comune sărace? Vom obţine o comună mare, dar tot săracă. Din acest motiv, în Ministerul Administraţiei şi Internelor se fac astfel de analize, cu specialiştii noştri, cu specialişti de la Institutul Naţional de Statistică, cu specialişti de la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, cu specialişti de la Agenţia Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice. În plus, există şi un proiect depus de MAI pentru finanţare din fonduri europene pentru a sprijinii o astfel de analiză. 

“În administraţie este esenţial să fii credibil şi să poţi avea relaţie directă cu Guvernul”

În ultima perioadă Craiova a fost asaltată de miniştrii. Credeţi că se vor şi concretiza unele proiecte?

– Sunt absolut convins. Asta demonstrează că lucrurile se schimbă în bine. Doamna Lia Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei şi domnul Ion Prioteasa, Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, formează o echipă redutabilă, credibilă în faţa Guvernului României, prin portofoliul de proiecte de dezvoltare extrem de importante pe care le propun Executivului. În administraţie este esenţial să fii credibil şi să poţi avea relaţie directă cu Guvernul, relaţie fără de care eşti izolat şi forţat să găseşti soluţii, uneori imposibile, de finanţare a proiectelor comunităţii pe care o reprezinţi. Miniştrii care au vizitat judeţul au fost invitaţi de reprezentanţii administraţiei publice locale si vă asigur că au plecat cu mapa plină de proiectele judeţului şi cele ale Craiovei. Nu vine nimeni doar să socializeze la Craiova. Pe de altă parte, şi eu, la rândul meu, mă străduiesc să preiau cât mai repede cât mai multe dintre problemele municipiului şi ale primarilor, care au o nevoie uriaşă de sprijin, după ani de zile în care a contat doar culoarea politică. Mă alătur astfel domnului preşedinte Ion Prioteasa şi doamnei primar Olguţa Vasilescu în efortul de a promova Craiova şi Doljul şi pentru a găsi oportunităţile de sprijin necesare dezvoltării durabile a judeţului nostru.

ALINA DRĂGHICI şi MARIN TURCITU

 

2 COMENTARII

  1. “Este de altfel şi una dintre tezele centrale ale programului politic al USL, ferm reflectat şi în programul de guvernare propus cetăţenilor. Politizarea extremă a instituţiilor publice a fost o frână teribilă în calea eficientizării şi modernizării administraţiei publice din România.” – pai se pare ca sunteti o voce unica in psd, ca pana acum toti directorii au fost schimbati pe criterii politice…

Comments are closed.