Dimensiunile impresionante – cel mai mare din ţară ca număr de pacienţi internaţi -, vechimea clădirii, neadaptarea măsurilor de igienizare şi dezinfecţie la realitatea curentă generată de volumul mare de internări au făcut ca Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Dolj să se transforme şi într-un veritabil focar de infecţie. Ultimele anchete epidemiologice efectuate de această unitate arată ceea ce ştiam cu toţii: clădirea este „gazda” unora dintre cele mai periculoase bacterii. DSP Dolj a hotârât închiderea temporară, pentru 14 zile, a secţiilor Endocrinologie, Neurologie şi Diabet. Măsură care nu va schimba cu nimic situaţia.
Despre Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova se poate vorbi la superlativ. Şi de bine, dar şi de mai puţin bine. Din Oltenia este cel mai mare, dar şi din ţară, spun cei de la Direcţia de Sănătate Publică Dolj. Să punctăm că, în ultima statistică publicată de SCJU Dolj, pentru anul 2014, numărul pacienţilor internaţi în regim de spitalizare continuu a fost de 65.717. „Noi trebui să tratăm, în medie, 4.000 de pacienţi lunar. Aşa ne spune contractul cu CAS. Or, ajung peste 6.500 de pacienţi care se tratează, aici, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova. Evident că ajungem la situaţia ingrată în care, nu numai că nu tratăm prea eficient cei 4.000 de pacienţi, stabiliţi iniţial prin acordul cu CAS, dar ca să rezolvăm totalul de 6.500 de bolnavi ajungem să facem compromisuri. Tot lunar, plătim 4 miliarde de lei vechi pentru mâncarea pacienţilor. Era 7,00 lei masa zilnică. Acum s-a triplat. De unde diferenţa de bani? Păi suntem obligaţi să tăiem din costul îngrijirii per pacient, care este de 2.000 de lei. Atât avem alocat, 2.000 de lei! Ştiţi că din acest cuantum, 1.800 de lei reprezintă chletuieli indirecte?! Nu plătim gazul, ni-l sistează. Nu plătim energia electrică, la fel. Nu achităm oxigenul, aceeaşi măsură se ia. Plus cheltuielile cu salariile”, ne-a precizat dr. Bogdan Fănuţă, managerul Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova.
Despre prezenţa bacteriei Clostridium difficile managerul este concis. „Noi facem periodic aceste anchete epidemiologice. Informăm mai departe instituţiile competente şi luăm măsurile impuse de legislaţie”, a punctat dr. Bogdan Fănuţă.
Câteva întrebări fireşti
Nu este prima dată, când aflăm că, în urma anchetelor epidemiologice se raportează către DSP Dolj existenţa unor bacterii periculoase pentru om, ce pot provoca inclusiv moartea. Obişnuiţi să nu tratăm cauzele, am ajuns la situaţia aberantă de a dispune închiderea temporară a trei secţii cu un rulaj mare de pacienţi: Endocrinologie, Neurologie şi Diabet.
De ce s-a ajuns aici este cunoscut. Prin comparaţie cu celelalte spitale din Craiova, ce-i drept mult mai mici comparativ cu SCJU Dolj, putem afirma că, la controalele epidemiologice nu se constată atâtea riscuri ca la SCJU Dolj. Oare de ce? Pentru că şefii de secţii conduc cu mână de fier, în multe cazuri, cazuisitica medicală este mai mică, dezinfecţiile se fac respectând procedurile, iar cadrele medicale nu le vedem zilnic cutreierând Craiova în costumaţia de serviciu, cum fac mulţi dintre angajaţii Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova. Imaginile cotidiene în care medicii rezidenţi, cu stetoscopul pe umeri, i-au prânzul în restaurantele situate în afara SCJU Craiova, îmbrăcaţi în „alb” sunt deja notorii. Acest spital este contaminat cu bacterii până în „măduva oaselor”. Credem că nicio măsura dispusă de autorităţi nu va reda caracterul igienic corespunzător unei unităţi spitaliceşti bine îngrijită. Însă, dacă şi la viitorul spital regional, ce va fi construit în Craiova, se va permite aceeaşi debandadă în actul de conducere, vom avea ce merităm. Din nefericire!
„Mai bine un drum la Bucureşti, decât…”
„Închiderea celor trei secţii este o măsură temporară. Doar pentru două săptămâni. La finalul lor vom face o altă anchetă epidemiologică, să vedem ce măsuri vom lua. Am anunţat judeţele limitrofe despre situaţia apărută. Concret, cele trei secţii medicale nu vor mai avea voie să facă internări, pacienţii lor vor fi externaţi sau mutaţi în timp rezonabil, pentru a putea face o dezinfecţie totală. Spitalul municipal «Filantropia» poate prelua cazurile de la Diabet şi Endocrinologie. Oamenii trebuie să înţeleagă că, decât să se îmbolnăvească aici, mai bine merg la Bucureşti. Pe de altă parte, nu trebuie să omitem că afecţiunile de diabet s-au dublat în ultima perioadă, iar pacienţii chiar trebuie internaţi câteva zile, pentru ca medicul să poată stabili cu exactitate ce tratament trebuie urmat. Sunt realităţi de care trebuie să ţinem cont, dar confirmarea infecţiei nosocomiale cu Clostridium difficile, care provoacă diaree destul de puternică cu afectarea stării de sănătate, ne obligă la a lua măsuri imediate”, ne-a precizat dr. Ştefan Popescu, purtător de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Dolj.
Aberaţiile sistemului medical
Medicina este, poate, una dintre cele mai nobile profesii, iar sănătatea este cel mai de preţ bun al nostru. Întotdeauna medicii, ca şi celelalte categorii de personal, sunt oglinda societăţii actuale. Cu plusurile şi minusurile ei. Iată de ce, uneori, poveştilor lor din câmpul muncii ne uimesc de-a dreptul. „Anul trecut a trebuit să tratăm un caz de botulism. Cum, în România, nu am găsit ser antibotulinic, l-am solicitat din Germania. A ajuns medicamentul, iar costul a fost de 10.000 de euro. Am tratat pacientul, însă când am depus spre decontare la CAS mi s-a spus că sunt bun de plată! De ce? Pentru că serul antibotulinic nu se găseşte pe listele de medicamente româneşti şi nu se poate deconta. Ce ar fi trebuit să fac eu? Să-l las pe om să moară? Acum mă judec cu ei. Procesul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Şi sunt sceptic că îmi vor da câştiga de cauză”, ne-a precizat dr. Bogdan Fănuţă, managerul Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Dolj.
Costurile unor tratamente sunt ameţitoare
O altă discuţie se mai poate naşte referitor la recuperarea cheltuielilor efectuate cu îngrijirea pacienţilor, ce provin din accidente rutiere şi nu numai. Dacă nu face conducerea SCJU Craiova demersuri împotriva pacienţilor ce nu au plătit, pentru a-şi recupera debite, vina îi aparţine spitalului. Să mai amintim că, tratamentul cu vancomicină – este utilizat pentru tratamentul infecţiilor severe determinate de bacterii rezistente la alte antibiotice – costă circa 400 de milioane de lei vechi/pacient!
Ca să încheiem într-o notă optimistă, să precizăm că, după 7 ani în care nu a mai funcţionat, aparatul de brahiterapie de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova va pus în aceste zile în funcţiune. Brahiterapia sau „radioterapia internă” este o altă formă de radioterapie şi reprezintă un tratament avansat pentru afecţiunile oncologice, tratament ce presupune plasarea de seminţe sau surse radioactive în interiorul sau în apropierea tumorii, surse care administrează o doză mare de radiaţie în volumul tumoral şi totodată reduc expunerea la radiaţii a ţesuturilor sănătoase. Se poate utiliza în cancerele ginecologice, de prostată, de sân, pulmonar, esofagian, tumori anale/rectale, sarcoame, cancere ORL.
