Standard&Poor’s şi-a accentuat ameninţările asupra ţărilor din zona euro. Luni, 5 decembrie a.c., agenţia americană de rating a plasat nota celor 15 ţările ale eurozonei, sub supraveghere, cu perspectivă negativă, din cauza tensiunilor sistemice crescânde în cursul ultimelor săptămâni. Perturbarea notelor s-ar datora, înainte de toate, datoriilor pe termen lung şi absenţei soluţiilor viabile de a se ieşi din criză. Şase ţări – Franţa, Germania, Olanda, Austria, Finlanda şi Luxemburg – ar putea pierde nota lor, „AAA”, cea mai mare posibilă. Dacă zvonurile privind degradarea notei franceze s-au mai vehiculat în ultima vreme, pentru prima dată se vorbeşte de Germania, cea mai puternică economie europeană. Standard&Poor’s a precizat, într-un comunicat, că nota Germaniei, Austriei, Finlandei, Luxemburgului, Olandei şi Belgiei ar putea fi revizuită cu maximum un nivel. Cea a Franţei, şi a altor ţări, ar putea suporta o corecţie de maximum două nivele. Nota Ciprului este deja sub supraveghere, cu implicaţii negative, în timp ce Grecia, în mod implicit, nu a fost plasată sub supraveghere, motiv pentru care anunţul Standard&Poor’s este valabil doar pentru 15 ţări ale zonei euro. Standard&Poor’s a precizat, totuşi, că intenţionează să încheie revizuirea cât mai curând posibil după summitul UE de vineri. Considerat a fi ultima şansă de a se pune capăt crizei datoriilor, summitul menţionat succede unor întâlniri importante, cum a fost cea dintre Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy. Cei doi lideri europeni au anunţat un acord franco-german „complet” asupra întăririi guvernării zonei euro, prin elaborarea unui nou tratat, cel mai târziu în luna martie. Acest acord urmează unor săptămâni de negocieri laborioase. Standard&Poor’s a avut în vedere, în plasarea ţărilor din zona euro sub perspective negative, pe lângă criza datoriilor, persistenţa neînţelegerilor dintre liderii europeni cu privire la modul de a depăşi criza, nivelul ridicat al datoriei în menţionata zonă, dar şi riscul crescut de recesiune. Într-o declaraţie comună a Parisului şi Berlinului se spune: „Franţa şi Germania, în deplină solidaritate, confirmă disponibilitatea lor de a lua toate deciziile necesare cu partenerii lor şi instituţiile internaţionale, pentru a asigura stabilitatea zonei euro”. Mai mult, se mai afirmă că propunerile făcute în comun vor consolida guvernanţa zonei euro, în scopul restabilirii stabilităţii, competitivităţii şi creşterii economice. Preşedintele Eurogrupului, Jean Claude Juncker, şi-a exprimat uimirea la avertizarea avansată de Standard&Poor’s. Nu a fost singurul, chiar dacă alţi decidenţi şi-au nuanţat declaraţiile. Anunţul summitului franco-german de la Elysee nu este deplin liniştitor. Rămân destule zone de umbră, încât se vorbeşte de „o utopie a sancţiunilor” pe care le-au avut în vedere Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy, fiindcă Tratatul de la Maastricht instituie plata de amenzi pentru depăşirea deficitului bugetar. Cu toate acestea, directorul executiv al FMI, Christine Lagarde, a salutat acordul franco-german, preambul la un nou tratat european, pentru a considera că „nu este suficient în sine” şi va dura mult până când întreaga situaţie să fie rezolvată şi restabilită deplina încredere, nu numai la pieţe, ci şi în rândul investitorilor, consumatorilor şi aşa mai departe.
