Klaus Iohannis şi obsesia guvernelor de tranziţie!

0
103
Eu îmi doresc foarte mult ca această moţiune să treacă şi acest guvern eşuat să pice” a afirmat, cu emfază, Klaus Iohannis, aflat în campanie electorală, la Iaşi. A mai reamintit, în context, că europarlamentarele au fost câştigate –surprinzător pentru mulţi- de PNL şi „un pic a contat şi referentumul pe care l-am convocat”. Unul despre care CCR a spus ce a spus, dar pentru Klaus Iohannis nu prea au importanţă deciziile CCR. Dovadă şi ultima dintre ele. Ce ne-a mai transmis preşedintele în funcţie, Klaus Iohannis, aspirant la un al doilea mandat?: „Cineva trebuie să îşi asume guvernarea, şi nu va fi un mandat lung, ci un mandat scurt, aproape de tranziţie, avem nevoie de un guvern care să se ocupe de organizarea alegerilor prezidenţiale, elaborarea şi promovarea bugetului pe anul viitor”. Aşadar un guvern… de tranziţie. Încă unul, după guvernul Cioloş, despre a cărui prestaţie preşedintele Klaus Iohannis nu face referiri, în nicio împrejurare, fiindcă şi acesta a fost „dorit” de domia sa după cele întâmplate la Colectiv. Numai că în pofida „aranjamentelor politice” de tot felul, din ultimile zile, nu este o certitudine că moţinea de cenzură împotriva cabinetului Dăncilă va trece. Cum s-a mai spus, 237 de semnături colectate, pentru semnarea moţiunii, nu înseamnă automat şi 237 de voturi. În cele câteva zile care au mai rămas până la dezbaterea şi votarea moţiunii se pot întâmpla multe. Ceea ce nu se spune este faptul că actuala guvernare a social-democraţilor, până recent în coaliţie cu ALDE, a fost în permanenţă obstrucţionată de preşedintele Klaus Iohannis. Departe de orice intenţie de coabitare înţeleaptă pentru ţară. De fapt, moţiunea de cenzură este una, realmente bizară, în care se află implicat totalmente. Ne tot recită până la obstinaţie nişte aberaţii, de parcă am fi o populaţie tâmpă, incapabilă să înţeleagă că nu ceea ce trăieşte este adevărat, ci ceea ce ne spune domnia sa, în toate apariţiile televizate. Şi din păcate ne spune multe neadevăruri. În 2019 PIB-ul ţării este de 1.022 miliarde lei. Adică unul dublu faţă de 2011. Salariul minim pe economie este de 2080 lei pentru angajaţii cu studii medii, şi 2350 lei pentru angajaţii cu studii superioare. Punctul de pensie în 2011 era 732 lei. În 2019 este de 1265 lei. Fiscalitatea s-a relaxat. TVA-ul a scăzut de la 22% la 19%, chiar 5% pentru produsele alimentare şi unele imputuri pentru agricultură. Impozitul pe venit a scăzut de la 16% la 10%. S-au redus contribuţiile pe salarii, CAS şi CASS. S-au creat peste 50.000 locuri noi de muncă. PSD a stimulat creşterea economică, dovadă că am avut în 2017 cea mai mare creştere din Europa, de 7%. Pe primele 6 luni din acest an am avut o creştere de 4,7% în condiţiile în care prima economie a Europei, -cea a Germaniei- a avut o creştere anemică de 0,4% în primul trimestru şi de -0,1% în trimestrul doi. Că PSD nu are comunicatori veritabili să spună răspicat toate aceste lucruri –notabile împliniri- atunci vine Klaus Iohannis şi răstălmăceşte totul. Mai exact, cum spune Theodor Paleologu, candidat la alegerile prezidenţiale, „citeşte textele scrise de alţii, şi e formidabil cum le interpretează, şi cum accentuează prepoziţiile sau conjuncţiile”. Nu mai amintim rezultatele remarcabile, de-a dreptul fără precedent din agricultură, atât anul trecut cât şi în acest an, când producţia de cereale şi plante tehnice este una fără precedent. Să continuăm: datoria externă a României, chiar dacă este 35% din PIB, rămâne departe de media europeană. Plătim totuşi, în contul dobânzilor 3,5 mld. euro. S-au sacrificat investiţiile, este adevărat, pentru a se plăti salarii şi pensii majorate. Dar măsura a fost impusă de exodul de specialişti, în special medici, care risca să perturbe întreaga reţea de sănătate. Cheltuielile de personal şi asistenţă socială s-a majorat sensibil cu aproape 70 mld. lei. Şi efectele acestei majorări se văd în deficitul bugetar şi deficitul de cont curent. Se poate admite, că actuala guvernare (PSD-ALDE, până recent) n-a fost una de pus în ramă. Dar care guvernare, la nivelul UE, nu are şi reproşuri? Amuzant este faptul că Klaus Iohannis, în nici o împrejurare, nu vorbeşte despre propriul bilanţ, deşi candidează la un al doilea mandat. Şi n-a fost mai activ pe plan internaţional, decât pe plan intern. Şi la summit-urile UE a strălucit prin absenţa totală în dezbateri şi apărarea intereselor ţării.