Agenţia Naţională Antidrog a prezentat rezultatele celui mai recent studiu privind consumul de alcool, tutun, droguri, utilizarea Internetului şi participarea la jocurile de noroc în rândul elevilor de 16 ani. Potrivit acestuia, 50% din tinerii cu vârste între 15 şi 16 ani din România au fumat cel puţin o data în viaţă, iar 30% din ei au fumat în ultimele 30 de zile.
Studiul ESPAD (The European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) reprezintă monitorizarea problematicii comportamentelor de consum în rândul elevilor de 16 ani de la nivel european, fiind iniţiat de Consiliul Suedez de Informaţii privind Alcoolul şi alte Droguri şi promovat de Observatorul European de Droguri şi Toxicomanii (EMCDDA). România face parte din acest proiect din 1999, la nivel internaţional studiul marcând 20 de ani de la iniţiere.
Studiul se desfăşoară la intervale de 4 ani, pe grupuri-ţintă formate din adolescenţii de 16 ani care urmează cursurile de zi în instituţiile de învăţământ postgimnazial. Pentru studiul ESPAD realizat în România, s-au luat în considerare adolescenţii născuţi în anul 1999, eşantionul fiind de 3500 elevi (1711 băieţi, 1789 fete), selectaţi din 170 şcoli (339 clase a IX a şi a X a).
Consumul de tutun, peste media europeană
După creşterile anterioare înregistrate în perioada 2003-2011, în România, consumul de droguri ilicite rămâne stabil în acest grup populaţional (10,9%), fiind în continuare sub media europeană (17,8%). Consumul de tutun în rândul elevilor de 16 ani se menţine la niveluri similare celor din 2011 (51,7%), dar există semne de îngrijorare în această privinţă, valorile sale fiind peste mediile europene (45,6%). Potrivit studiului, se observă valori mai mari ale consumului de tutun în rândul băieţilor, comparativ cu cele înregistrate în rândul fetelor, însă pentru ambele sexe, adolescenţii din România se situează peste valorile medii europene. Deşi înregistrează o uşoară scădere, consumul de alcool se află în continuare la un nivel ridicat (77,9%), fiind însă sub media europeană (80,3%). O atenţie deosebită a fost acordată şi provocărilor generate de noile substanţe psihoactive şi de noile comportamente dependente (utilizarea Internetului şi participarea la jocuri de noroc).
Proporţia adolescenţilor de 16 ani care au consumat de-a lungul vieţii vreo băutură alcoolică este de 77,9%, aflându-se în scădere faţă de studiile anterioare şi situându-se în continuare sub media ESPAD în valoare de 80,3%. De asemenea, în anul 2015, consumul de alcool din ultimele 12 luni înregistrează valoarea de 68,9% şi urmează tendinţa europeană, scăzând faţă de valorile înregistrate în studiile anterioare, şi plasându-se în continuare sub media ţărilor ESPAD în valoare de 70,9%.
Consumul de băuturi alcoolice în ultimele 30 zile a înregistrat valori mai reduse în România faţă de 2011 (scăzând de la 49%, la 47%). Valoarea observată în 2015 în România este similară mediei ţărilor ESPAD (47,5%).
Consumul vreunei băuturi alcoolice până la vârsta actuală este de 83,7% în rândul băieţilor (peste media europeană – 81,5%) şi de 72,3% în rândul fetelor (sub media europeană – 79,3%).
Canabisul, cel mai consumat drog
Urmând tendinţa europeană, şi la nivel naţional, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, conform metodologiei internaţionale a studiului ESPAD, rămâne stabil, înregistrând valoarea de 10,9%. Acest tip de consum este mai mare în rândul băieţilor – 13,6%, faţă de 8,4%. Dacă ne referim la drogurile ilicite incluse în studiul desfăşurat în România, atunci consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii este de 15%.
Dintre drogurile ilicite, cel mai mare nivel al consumului este înregistrat de canabis – 8,1%. Urmează: NSP cu 5,1%, solvenţi/substanţe inhalante cu 3,6%, cocaină cu 3,3%, LSD sau alte halucinogene – 2,4%, ecstasy – 2,1%, heroină – 1,7%, ketamină – 1,8%, droguri injectabile – 1,3%, crack – 1,2%, amfetamine -1,1%, ciuperci halucinogene – 1,2%, metamfetamine – 1% şi GHB – 1,1%.
Comparativ cu valorile medii europene, consumul de canabis/ haşiş în rândul elevilor de 16 ani din România este de 2 ori mai mic (de-a lungul vieţii: 8,1% faţă de 16,5%; în ultimul an: 6,1% faţă de media europeană în valoare de 13,1%; în ultimele 30 zile: 2,9%, faţă de media europeană în valoare de 6,8%).
