Spania: Despre victoria socialistului Pedro Sanchez!

0
480

Pentru a treia oară, într-un interval de numai trei ani şi jumătate, spaniolii s-au prezentat duminică la urne, pentru alegerile legislative anticipate. Dacă sondajele anunţau victoria PSOE, partidul premierului socialist Pedro Sanchez – fără a atinge majoritatea absolută – ele s-au confirmat întru totul. Cu 29% din voturi (123 de deputaţi din 350) PSOE s-a plasat pe primul loc, câştigând 48 de mandate în plus, faţă de alegerile din 2016. PSOE a primit 7.481.000 voturi, faţă 5.439.000 în 2016. Partidul Popular a primit 4.463.000 faţă de 7.939.000 în 2016. Ciudadanos (partid liberal centru-dreapta) a colectat 4.137.000 faţă de 3.139.000 în 2016. În schimb, Podemos – stânga-radicală – a obţinut numai 3.733.000 voturi, faţă de 5.084.000 la precedentele alegeri. Noutatea scrutinului (76% rată de participare) a constituit-o accederea extremei-drepte – VOX (24 de deputaţi) – în Cortes, la 40 de ani de la sfârşitul dictaturii lui Francisco Franco. VOX a mizat pe reţelele de socializare, precum brazilianul Jair Bolsonaro, în alegerile prezidenţiale. Interesant un detaliu: conservatorii Partidului Popular (PP) au pierdut mai mult de jumătate din locurile deţinute, având acum doar 66 de mandate faţă de 137 după precedentele alegeri. În schimb, liberalii Ciudadanos au reuşit frumoasa performanţă de a obţine 57 de deputaţi, faţă de numai 32, anterior. Cinci independentişti catalani – Oriol Junqueras, Raul Romeva, Jordi Turull, Jordi Sanchez şi Joseph Rull – au fost aleşi, deşi se află în detenţie. Lui Oriol Junqueras, fost vicepreşedinte al regiunii catalane, Parchetul i-a cerut o condamnare de 25 de ani, pentru instigare la secesiune şi rolul său în organizarea unui referendum privind independenţa, ilegal, potrivit Constituţiei spaniole. Fostul preşedinte catalan, Carles Puigdemont, se află refugiat în Belgia (Waterloo, lângă Bruxelles), pentru a scăpa de urmărirea Justiţiei, şi are interdicţie de a candida la alegerile parlamentare. Într-un fel, PSOE „salvează” social-democraţia europeană, într-un moment în care aceasta nu se simte prea bine. Chiar dacă, în Finlanda, alegerile au adus după multă vreme pe social-democraţi la guvernare. Cum se află şi în Suedia, dar susţinuţi de conservatori. Ex-jucător de baschet, carismatic, cu studii la New York, specialist, cu doctorat în economie europeană, Pedro Sanchez (47 de ani) este „noua figură” a stângii europene. Convins că un partid politic nu există doar prin militanţii săi, cum considera şi Felipe Gonzales, suportând răutăţile şi sarcasmul baronilor, precum şi reproşul pentru procentul mare de femei promovate în Guvern, Pedro Sanchez a ieşit câştigător, prezentându-se ca un pro-european convins, intransigent în chestiunea catalană, clamând respectarea imperativă a Constituţiei. Calculele teoretice arată că poate realiza majoritatea, împreună cu Podemos, ca aliat, cu moderaţii Partidului Naţionalist Basc (PNV) şi… Coaliţia Canariană. Nu va mai conta pe Stanga Republicană Catalană (ERC), din raţiuni de acum cunoscute, după cum nici pe Bildu (Partidul Separatisc Basc ETA) din raţiuni istorice, nu intră în calcule. Cu toate acestea, în editorialul de luni, cotidianul liberal madrilean „El Mundo” îi cere lui Pedro Sanchez să-l tragă de mânecă pe Albert Riveira, liderul Ciudadanos, pentru a forma împreună un guvern moderat, care să garanteze stabilitatea ţării. La rândul său, cotidianul de stânga „El Pais” subliniază „imensa responsabilitate a celor de la Ciudadanos de a refuza din principiu guvernarea cu socialiştii”, transformând strigătul de alarmă la unitatea Spaniei în profeţie auto-mulţumitoare. Presa spaniolă din aceste zile, deloc uimită de victoria socialiştilor, demonstrează că în orice formulă de alianţe, dreapta (PP, Ciudadanos, VOX) nu atinge decât 150 de mandate. Insuficiente pentru majoritatea absolută, de 176 deputaţi, dar dincolo de toate acestea, rezultatul alegerilor parlamentare sugerează un deznodământ similar sau aproape similar şi la alegerile europarlamentare din 23-26 mai a.c., când în Spania se desfăşoară şi alegerile municipale.