Gheorghe Oprescu, de 16 ani primar la Ostroveni: „Nu ştiu ce m-aş face fără oameni”

0
559

Primarul Gheorghe Oprescu se numără printre cei mai longevivi edili din judeţ. De 16 ani administrează patru aşezări – Lişteava, Grindeni, Orăşani, Ostroveni, reunite în vasta comună Ostroveni, locuită de aproape 6.000 de suflete. În vara lui 2008 a fost ales în funcţie pentru a patra oară. A câştigat competiţia electorală din primul tur, semn că localnicii n-au stat pe gânduri când i-au încredinţat mandatul de edil pentru alţi patru ani. Respectat şi preţuit în sânul comunităţii, „primaru’ de la Ostroveni”, aşa cum se recomandă simplu Gheorghe Oprescu, are parte de recunoştinţă şi recunoaştere la tot pasul. Cei mai în vârstă îi zic pe numele mic: “Să trăieşti, Gheorghe!” şi nu rămân niciodată fără un răspuns binevoitor de la interlocutor. Abia a împlinit 72 de ani. La vârsta la care cei mai mulţi s-au retras sau se gândesc să o facă, pentru el această perspectivă s-a arătat în zilele istovitoare, dar s-a risipit la fel de repede cum s-a şi ivit. Pe de o parte, nu e pregătit să lase din mâini frâiele unei localităţi pe care o cunoaşte atât de bine şi pe care o gospodăreşte cu atâta iscusinţă, iar pe de altă parte se întreabă cu sinceritatea omului care stă în faţa unei hotărâri cruciale, întorcând problema pe toate părţile: „Bine, las Primăria, dar ce mă fac eu fără oameni?”. «Câteodată îi mai spun soţiei că nu ştiu ce ar face oamenii fără mine, dar răspunsul, tot sub formă de întrebare, vine imediat: „Da’ ce faci tu fără ei?”. Eu plec dimineaţa de acasă şi mă întorc seara şi îi mai zic câteodată că o să stau mai mult acasă, dar asta îmi zice mereu, că nu ştie ce o să mă fac fără oameni», mărturiseşte Gheorghe Oprescu. Cum nu-şi găseşte încă un răspuns, parcă ar mai vrea să fie „primaru’ de la Ostroveni” pentru încă patru ani.

Gheorghe Oprescu, primarul comunei Ostroveni: „În ’96 m-am hotărât să vin la Primărie şi am rămas atât timp pentru că, odată ales ca primar, începi să lucrezi pentru oameni şi vezi că ei îţi acordă toată încrederea lor şi te împuternicesc să le reprezinţi interesele. Îţi dai seama că ai o serie de obligaţii faţă de ei: să respecţi legea, să îi respecţi pe ei, să-i cununi, să supraveghezi bunul mers al lucrurilor în localitate. Odată prins în jocul aceasta nu poţi continua decât dacă îţi place. Aşa nimic nu mai e greu. Dacă nu ai darul de a discuta cu omul nu ai ce căuta în fruntea unei localităţi. Trebuia să fie cineva şi aici la Primărie şi totul trebuie făcut de aşa natură încât lumea să fie mulţumită. Zic eu că până acum am reuşit în mare parte. Dacă nu mai reuşesc, tineretul e în spatele meu, mă urmează”.

Cu fiecare an, Ostroveniul capătă înfăţişarea unui centru urbanistic. Curată, proaspăt dată cu vopsea şi însufleţită de ronduri cu flori, zona centrală poartă amprentele celor ce tocmai au terminat de dereticat, dis-de-dimineaţă. Lucrurile se păstrează în acelaşi ton până la ieşirea din localitate. Cunoscut ca omul care nu prăpădeşte vorbele, inginerul Gheorghe Oprescu şi-a pus spiritul practic şi cumpătarea în slujba dezvoltării unei comune de ai cărei oameni s-a ataşat profund şi iremediabil. „S-a lucrat mult, iar comuna arată altfel decât arătat în urmă cu 16 ani, atunci când am fost ales primar. N-a fost uşor în fruntea comunei, dar trebuie să ştii să lucrezi cu oameni, iar eu asta fac de 40 de ani. Sunt la al patrulea mandat, pentru că am vrut mereu să duc mai departe ceea ce am început, să nu las lucrurile nefinalizate. Şi acum avem câteva proiecte importante”, spune Gheorghe Oprescu, care nu se dă înapoi de la zilele lungi, obositoare în care treburile administrative îi dau bătăi de cap. Problemele serioase care-i cer timp, atenţie şi muncă nu-l înspăimântă ca pe alţii, ci îl determină să stăruie asupra lucrurilor, să despice firul în patru dacă e nevoie, doar să scoată lucrurile la capăt fără urmă de îndoială.

Bunăstarea este ilustrată şi de populaţia întinerită din Ostroveni. Vârsta medie în comună este de 45-50 de ani. O parte din tineri au rămas în gospodării şi-au întemeiat familii şi se îndeletnicesc cu agricultura, moştenind pământul şi tradiţia părintească. Alţii s-au stabilit la oraş, acolo unde şi-au găsit un loc de muncă mulţumitor, iar cei mai curajoşi au ales să plece din ţară, făcându-şi un rost în străinătate. Mai vin la Ostroveni doar la sărbători sau în concedii, să-şi vadă rudele.

Robinetele vor curge cu voia Guvernului

Proiectele europene au constituit o prioritate pentru autorităţile locale. Aşa se face că infrastructura este în continuu proces de îmbunătăţire. Recent, drumul Lişteava – Grindeni, care face legătura între două drumuri naţionale, a fost reabilitat pe o distanţă de 3 km, cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj. După recepţia finală, tronsonul va trece în categoria “Drumuri Judeţene”, sub titulatura DJ 551 B. Primarul nu este pe deplin mulţumit însă la acest capitol. Motivul mâhnirii este acela că proiectul de alimentare cu apă stagnează, deşi lucrările au fost demarate de autorităţile locale cu ceva timp în urmă. „Din păcate, nu putem face nimic cu alimentarea cu apă, pentru că nu avem bani pe Ordonanţa 7/2006. Noi am asigurat cofinanţarea, dar Guvernul nu ne-a mai dat nimic. Am primit şapte miliarde şi am început lucrările pentru alimentarea cu apă, după care nu am mai primit bani, iar oamenii continuă să care apă de la fântâni”, afirmă nemulţumit edilul, care speră să aibă mai mult noroc cu proiectul pentru alimentare cu apă, canalizare şi epurare în satul Lişteava, depus la Ministerul Mediului. „Sperăm să primim veşti bune, să primească avizele, e o investiţie mare pentru satul Lişteava, o aşezare cu 1.700 de locuitori”, completează Oprescu.

Oamenii intră în iarnă cu hambarele pline

În timp ce administraţia locală vede de bunul mers al lucrurilor în comună, localnicii de la Ostroveni muncesc cât e ziua de lungă pentru a păstra linia recoltelor bogate. Udate din plin de ploile văratice dese, pământurile promit să umple hambarele anul acesta. S-a început cu grâul, treierat şi pus la adăpost deja, s-a continuat cu bostanul, tradiţional în sudul Olteniei, şi se aşteaptă culesul porumbilor. “La nivel de localitate, am produs în medie aproximativ 3.700 kg de grâu la hectar, fiind cultivate 1.400 de hectare. E o producţie bună, dar asociaţiile au scos chiar şi 4.200-4.300 kg la hectar. În ceea ce priveşte pepenii, 320 de hectare au fost cultivate cu bostan, iar primele roade sunt deja în pieţele craiovene. Din ce am discutat cu oameni este o producţie destul de bună şi aici, peste 30 de tone la hectar. De asemenea, se preconizează o recoltă foarte bună de porumb. Pe raza localităţii cultura de porumb se întinde pe 1.500 de hectare”, explică primarul, la curent cu ce se întâmplă în agricultura comunei. Fost inginer-şef de fermă, înainte de Revoluţie, Gheorghe Oprescu a păstrat obiceiul de a fi mereu cu ochii-n patru la tot ceea ce se întâmplă în propria „ogradă”.

ALINA DRĂGHICI şi LAVINIA ILINA