Festivalul de Literatură Transdanubiană – sub semnul sincroniei

0
1873

Cea de-a treia ediţie a Festivalului de Literatură Transdanubiană a adunat şi anul acesta, la Craiova, unele dintre cele mai mari nume ale scenei literare româneşti, dar şi tineri scriitori, punând din nou Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” în rândul importantelor instituţii care aduc un aport cultural de actualitate şi calitate în comunitatea locală.

Sincronizându-se cu zilele oraşului (2-5 iunie), Biblioteca Judeţeană şi Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc au organizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj numeroase evenimente, lecturi publice, mese rotunde şi evenimente editoriale, prin care publicul craiovean, şi nu numai, a avut ocazia să se apropie de literatura contemporană. Activităţile desfăşurate în cadrul bibliotecii au încurajat participarea activă a comunităţii, oferind oportunităţi pentru socializare şi schimb de idei între pasionaţii de literatură.

O seară a poeziei

Ziua de sâmbătă, 3 iunie, a debutat cu o serie de lecturi publice, găzduită în Sala Acad. Dinu C. Giurescu. La întâlnirea moderată de Elena Bălăşanu, ea însăşi o încântătoare poetă craioveană, au participat, din toată ţara, poeţii şi poetele Carla Boboc, Constantin Buduleci, Anca-Ioana Câdă, Denisa Crăciun, Elena Damian, Gela Enea, Silviu Gongonea, Roxana Ilie, Nicoleta Marini, Daniela Micu, Livia Moreanu, Gabriel Nedelea, Ana Paraschivescu, Silviu Păcală, Victor Pena, Bogdan-Alexandru Petcu, Simona Petrişor, Simona Popescu, Miruna Romanciuc, Adi G. Secară, Simona Sigartău, Dorian Stoilescu şi Andrei Zbîrnea. Pe acesta din urmă îl asociem tot mai mult cu proiectul Mornin’ Poets, pe care l-a demarat în capitală, propunând ateliere de scriere creativă. „Poezia, acest Doppelgänger care trăieşte în era tehnologiei şi a inteligenţei artificiale, face ca fiecare dintre aceşti autori şi autoare, duminică de duminică, să renunţe la masca profesională şi să devină full-time-poets, pentru trei ore. Fără a simţi însă nevoia de a verbaliza prin: sunt poet/ poetă. Şi aici apare diferenţa faţă de alte proiecte literare, pe care nu am de gând să le comentez nici acum şi nici altă dată. Transformarea sau alchimia se produce endodermic, prin absorbţie de feedback de la antrenorii care au acceptat provocarea venită de la Mornin’ Poets. Iar acest feedback se face mereu din alt unghi, ceea ce îl face cu atât mai valoros.” (Andrei Zbîrnea) Câteva dintre vocile acestor poeţi ”ai dimineţii” s-au auzit şi la Craiova, voci tinere şi puternice care s-au remarcat prin autenticitate şi forţa mesajului liric.

 

Un volum de povestiri incitante

Momentul poetic a fost urmat de lansarea volumului de povestiri Străinătate semnat de Augustin Cupşa. Putem spune despre Augustin Cupşa că este unul dintre cei mai în vogă prozatori ai momentului, succesul venind mai ales odată cu publicarea romanului Aşa să crească iarba pe noi (Humanitas, 2017), pentru care a fost nominalizat la numeroase premii literare. În proza sa scurtă, Cupşa redă poveşti de viaţă prin prisma unor locuri cvasi-părăsite, cu personaje care fie aspiră să le părăsească, fie ajung să se identifice cu ele. Limbajul colocvial, fineţea detaliilor şi dedesubturile identitare se constituie deja într-o voce cupşiană, care îi va asigura un loc clar în topul scriitorilor români.

Autorul craiovean Victor Pena şi-a lansat volumul de debut Putregaiul lebedelor (Hermann, 2022), o surpriză, de altfel, fiindcă în cercurile literare era cunoscut mai ales pentru experimentele sale lirice. La fel de neaşteptată a fost şi tema romanului, ce a liberului arbitru într-o societate preponderent patriarhală şi aduce în prim plan destinul a trei femei crescute cu ideea de a se pune întotdeauna pe locul al doilea.

După-amiaza a început cu o discuţie liberă despre literatura în sincronie şi l-a avut cap de afiş pe Ion Bogdan Lefter, profesor universitar doctor la Universitatea din Bucureşti, pe care îl putem considera deja  un prieten bun al urbei. Acesta a prezentat contextul cultural şi a punctat în ordine cronologică momentele principale de sincronizare a literaturii române la scena literară internaţională. La discuţie s-au alăturat importanţi traducători craioveni – Lavinia Similaru, Carmen Făgeţeanu, Denisa Crăciun, Roxana Ilie şi Petrişor Militaru – care au împărtăşit publicului experienţele din laboratorul traducătorului şi provocările acestei misiuni de a facilita dialogul între zone lingvistice diferite şi, prin aceasta, de a contribui la sincronia literară.

Varujan Vosganian, fascinant de-a dreptul

În aceeaşi zi, un alt eveniment editorial mult aşteptat la Craiova a fost cel care l-a adus în centrul atenţiei pe autorul Cărţii şoaptelor. Varujan Vosganian a lansat Povestiri despre oameni obişnuiţi (Polirom, 2022), o colecţie de nuvele despre întâmplările neobişnuite din viaţa unor oameni de rând. Momentul a fost moderat de Gabriel Nedelea, cartea a fost prezentată de criticul literar Gabriela Gheorghişor, iar autorul a sedus şi de data aceasta publicul prin discursul său rafinat, oferind ascultătorilor o experienţă estetică şi intelectuală inedită.

Ziua de duminică, 4 iunie, a început cu o nouă rundă de lecturi publice, la care au participat aceiaşi poeţi din prima zi, dar cu noi texte şi cu discuţii mai relaxate, cum era şi firesc după cele două zile de familiarizare. Un alt moment semnificativ din cadrul acestui eveniment cultural a fost lansarea Cărţii plantelor şi a animalelor, ediţia a II-a (Nemira, 2023), volumul de versuri semnat de Simona Popescu, una dintre cele mai importante şi influente scriitoare ale literaturii române contemporane. Mai mult decât atât, ea este un mentor pentru mulţi scriitori tineri, iar bunul simţ şi eleganta ei modestie o făceau să pară că pluteşte în sala Bibliotecii Judeţene, unde a ascultat cu nedisimulat interes noile voci, de la începutul şi până la finalul festivalului. Într-un moment în care poezia este din ce în ce mai zgomotoasă, mai agresivă, Simona Popescu a provocat din nou convenţiile şi a deschis calea spre o nouă expresie literară, cea a naturalului şi a naivităţii asumate. Despre Cartea plantelor şi animalelor a vorbit Silviu Gongonea, moderator fiind Gabriel Nedelea.

Semnale din Sidney

Ultimul eveniment editorial al zilei a fost lansarea volumelor de versuri Horodock (Eikon, 2022) de Adi G. Secară şi Stetoscopul (Siono, 2023) de Dorian Stoilescu, profesor la Universitatea din Sydney, cu o bogată carieră în cercetarea educaţiei. Petrişor Militaru, redactor şef al revistei „Mozaicul” a spus câteva cuvinte despre poezia lui Adi G. Secară, poet gălăţean deja consacrat, urmând ca acesta să facă trecerea spre volumul lui Dorian Stoilescu, originar şi el din Galaţi, stabilit în Australia, dar conectat la problemele de la graniţa noastră. Aşadar, o trecere de la Horodock-ul cu imaginile sale insolite, puternice şi discursul experimental, ce se depărtează de narativitatea tot mai accentuată din poezia zilelor noastre, la Stetoscopul uşor narativ, „o carte de război, dar şi presimţind altceva-ul Păcii” (Adi G. Secară). 

Dintre vizitele propuse de organizatorii festivalului merită să o pomenim pe cea la Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc mutat în Casa Dianu, o bijuterie arhitecturală recent recondiţionată, păstrând tavanele înalte, frumos decorate, uşile şi interior originale.

Şi de data aceasta, echipa Bibliotecii Judeţene din Craiova, sub coordonarea directă a managerului Lucian Dindirică, a fost la înălţime în ceea ce priveşte, în termeni practici, organizarea, dar trebuie să remarcăm mai ales calitatea de amfitrioni culturali în acest efort de a crea evenimente unice, de calitate, care să vină în întâmpinarea craiovenilor dornici de a se sincroniza cu ce se întâmplă în alte centre culturale, poate mai bine promovate.

Daniela Micu