Dragobetele cu Antonie Solomon

0
328

Un romantic incurabil, primarul Antonie Solomon nu a lăsat să treacă ziua de Dragobete ca o zi oarecare. Între o conferinţă de presă şi o şedinţă de partid, edilul a găsit timp şi pentru a sărbători ziua dragostei aşa cum se cuvine.

Ziua a început pentru primar cum nu se poate mai funcţionăresc, cu o conferinţă de presă. Încadrat de camere şi microfoane, dar provocat de ziarişti la o discuţie liberă despre specificul zilei de Dragobete, primarul Antonie Solomon tot a găsit timp să mediteze la sentimentele lui. Şi primul gând, cum era şi firesc, a fost la soţia sa. “Cel mai frumos cadou pentru soţia mea cred că sunt”, a glumit, zâmbind, primarul, somat să spună ce cadou va alege pentru partenera sa de viaţă. După numai câteva secunde, Solomon a ştiut însă care ar fi, totuşi, darul cu care i-ar putea aduce soţiei sale cea mai mare bucurie. “Cel mai frumos cadou ar fi să nu mai candidez la Primărie. Ar fi cel mai frumos cadou, pentru că a suferit mult. Înainte plângea pe stradă, după aceea plângeau oamenii când o vedeau. Ştiţi cum se spune, timpul verifică trăinicia sentimentelor, iar eu, după 30 de ani de căsnicie, sunt la fel ca în prima zi”.

Solomon: “Îmi înşel nevasta cu o fată”

Solomon şi-a amintit apoi că, în urmă cu patru ani, tot de Dragobete, “mă lansam la Primăria municipiului Craiova. Sunt un nostalgic, chiar a fost frumos. Şi spuneam atunci că am ieşit să-mi înşel nevasta. Cu cine? Numele ei este Craiova, dragostea şi pacostea vieţii mele”. Fiindcă tot era la ora mărturisirilor, acesta a făcut, pe loc, o declaraţie de dragoste şi municipiului. “Craiova este nebunia mea. Îmi înşel nevasta cu o fată, nu ştiu câţi ani are, dar tot timpul vrea să fie frumoasă, băgată în seamă, remarcată. O iubesc 300.000 de oameni, dar eu sunt mai şmecher. O iubesc mai mult şi mi-e devotată, iar eu îi sunt devotat”. Solomon şi-a amintit apoi că, după conferinţă, trebuie să meargă să ia masa în casa unui preot, fiind invitatul acestuia. Iar pe seară are în agendă şi o şedinţă de partid, la care, de asemenea, trebuie să participe. “Apoi nu vă mai spun ce fac…”, a zâmbit, enigmatic, edilul.