Asociaţia Membrilor Ordinului „Palmes Académiques” din România (AMOPA-Roumanie) şi Biblioteca Franceză OMNIA au organizat joi, 31 august a.c., o întâlnire cu opera lui Baudelaire, prilejuită de împlinirea a 150 de ani de la dispariţia celui care a deschis calea liricii moderne. Charles-Pierre Baudelaire a fost un poet francez, a cărui originalitate continuă să-i provoace atât pe cititorii săi, cât şi pe comentatorii operei sale. Este considerat poetul care a revoluţionat întreaga lirică franceză şi europeană prin originalitatea volumului său controversat „Les Fleurs du Mal” („Florile răului”). A avut o influenţă puternică asupra viziunilor poetice ale autorilor de mai târziu.
În ziua de 31 august, cu 150 de ani în urmă, se stingea Charles Baudelaire, „părintele modernismului poetic european”. Pentru a marca acest moment comemorativ, Asociaţia Membrilor Ordinului „Palmes Académiques” din România (AMOPA – Roumanie) şi Biblioteca franceză OMNIA au lansat craiovenilor invitaţia la întâlnirea cu opera celui pe care Nichita Stănescu îl numea cu respect „Preşedintele Baudelaire”. Această sărbătoare a lecturii a fost dedicată şi Zilei limbii române, limba noastră, atât de bogată în nuanţe, dovedindu-se măiastră în tălmăcirea versurilor baudelairiene.
Participanţii la acest eveniment (elevi, profesori, bibliotecari, dar şi alţi cititori care frecventează biblioteca gazdă) au citit, în română şi franceză, poeme cunoscute (Albatrosul, Corespunderi), dar şi mai puţin cunoscute, precum Străinul. Recitalul actorului Angel Rababoc de la Teatrul Naţional din Craiova a marcat apogeul acestei sărbători a lecturii. Prof. univ. dr. Sonia Cuciureanu, traducător al lui Baudelaire, a dezvăluit participanţilor câteva secrete din arta traducerii. Au fost puse în evidenţă temele care domină imaginarul baudelairian.
„Putem să facem chiar şi o paralelă cu Mihai Eminescu”
Prof. dr. Maria Tronea a prezentat comparativ motivul mării la Baudelaire şi Cioran, văzuţi ca spirite „afine”. „Putem să facem chiar şi o paralelă cu Mihai Eminescu. Să ne gândim doar la tema dragostei, tema femeii. Femeia, ca şi la Baudelaire, şi la Eminescu apare cu faţa sa angelică, dar apare şi sub o faţă… să zicem satanică. Şi pentru că astăzi – n.r. joi, 31 august) este şi Ziua Limbii Române să ne aducem aminte şi de Nichita Stănescu, care a îndrăgit foarte mult poezia lui Baudelaire şi nu a mers la Paris fără să vadă mormântul lui Baudelaire. El a scris şi poeme inspirate de această vizită şi unul dintre poemele sale se intitulează „Preşedintele Baudelaire”. Întrucât noi am spus că vom sărbători poezia lui Baudelaire, vom face un fel de dans al lecturii. Mai trebuie menţionat faptul că una dintre figurile îndrăgite de Baudelaire a fost întotdeauna figura actorului, acesta fiind şi motivul pentru care astăzi n.r. joi, 31 august) l-am invitat pe îndrăgitul actor Angel Rababoc. Baudelaire fiind un poet care a încercat şi această artă a dramaturgiei, el scriind şi câteva piese de teatru, nu foarte cunoscute. Baudelaire a fost de altfel o figură complexă. El a început să fie cunoscut ca critic de artă. Este un critic de artă desăvârşit şi la expoziţia de anul acesta de la Paris a existat o expoziţie cu operele sale în calitate de critic de artă….”, a spus prof. dr. Maria Tronea.
O incursiune în lumea muzicii
Asupra „stranietăţii lui Baudelaire” s-a oprit prof. Virginica Bobolocu, autorul unei mini-expoziţii inspirate de Baudelaire. Despre cultul poetului pentru imagini a vorbit prof. Liliana Cojocaru.
Elevele Ştefania Stancu (C.N. „Carol I” ) şi Maria Resceanu (Liceul de Artă „Marin Sorescu”), implicate şi ele în acest „lanţ al lecturii”, au dovedit că tinerii sunt ataşaţi de „Preşedintele Baudelaire”. Prof. Constantina Constantin, bibliotecar la Biblioteca OMNIA, i-a invitat pe participanţi la o incursiune în lumea muzicii pe versurile poetului celebrat, dar şi la un moment de convivialitate.
