Aproape 15.000 de doljeni suferă de hepatită

0
363

România este ţara cu cea mai mare prevalenţă de hepatită C – 3,2 la sută şi 4,4 la sută – hepatită B din Europa, ceea ce înseamnă că unul din 13 români are unul din aceşti viruşi. Hepatita continuă să reprezinte o problemă de sănătate publică şi în judeţul Dolj. Aproape 15.000 de cazuri figurează în registrele medicale cu această afecţiune.

România a tratat anual 5.000 de bolnavi de hepatită B şi C, iar noile tratamente oferă mult mai multe şanse pacienţilor. După trei luni de terapie, 90-95 la sută din cei care se tratează cu aceste medicamente au şansa de a se vindeca definitiv de boală.

Hepatitele virale ucid 1,5 milioane de oameni din întreaga lume, în fiecare an. La fel de multe decese ca şi cele prin HIV/SIDA. Pentru a opta cauză majoră de deces la nivel mondial, hepatita virală este extrem de neglijată. De asemenea, hepatita virală este principala cauză de cancer hepatic, iar acesta este a doua cauză de deces prin cancer. La nivel mondial, se estimează 1,4 milioane de cazuri noi de hepatită virală A anual şi, chiar dacă nu se cronicizează, poate genera pierderi economice semnificative şi consecinţe sociale în comunităţile afectate.

Anul trecut, Adunarea generală a OMS a adoptat o rezoluţie prin care se recunoaşte faptul că hepatita C şi hepatita B au devenit o problemă de sănătate publică la nivel mondial.

România este ţara cu cea mai mare prevalenţă de hepatită

Conform Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, în anul 2012, incidenţa hepatitei virale tip A a fost de 16,9 la 100.000 de locuitori, cu 35,2% mai mare faţă de 2011, când România se afla pe primul loc între incidenţele din Uniunea Europeană. De altfel, în Europa majoritatea statelor înregistrează o prevalenţă a hepatitei virale de tip C de 1-2,5%. România, Moldova şi Italia sunt singurele state cu o prevalenţă încadrată în categoria de peste 2,5%. Mai mult, într-un studiu internaţional de prevalenţă şi estimare a nivelului de infecţie cu virusuri hepatitice B şi C, situaţia estimată pentru România la nivelul anului 2013 arată că un număr de 1.016.800 persoane ar fi infectate cu virus hepatitic B şi 635.500 de persoane ar putea fi infectate cu virus hepatitic C.

În ceea ce priveşte cauzele, acestea sunt multiple. Hepatita este asociată cu consumul de alcool, efectele secundare ale unor medicamente sau toxine. Acestea pot genera hepatite sau pot agrava o hepatită virală. Netratate, hepatitele virale se cronicizează şi duc la afecţiuni grave, precum ciroza şi cancerul hepatic.

Prevenţia rămâne de bază

Deşi s-au înregistrat progrese vizibile în privinţa tratamentului, potrivit medicilor, accentul trebuie pus pe prevenţie, cu atât mai mult cu cât există profilaxie specifică pentru hepatita virală tip A şi hepatita virală tip B, prin produse vaccinale eficiente şi sigure. De asemenea, măsurile preventive, precum ameliorarea condiţiilor de sanitaţie, asigurarea potabilităţii apei, a igienei alimentare, respectarea regulilor de igienă personală şi colectivă, implementarea strategiilor de siguranţă a tratamentului parenteral şi transfuziilor de sânge, reduc impactul hepatitelor virale asupra sănătăţii publice.

Hepatita B este una dintre cele mai frecvente infecţii virale din lume. OMS estimează că două miliarde de oameni au fost infectaţi cu virusul hepatitei B şi aproximativ 350 de milioane de oameni trăiesc cu infecţii cronice. În ceea ce priveşte hepatita C, la nivel mondial există aproximativ 170 de milioane de oameni infectaţi cronic cu virusul hepatitei C. În anul 2000, OMS a estimat că 3-4 milioane de persoane sunt infectate în fiecare an. În regiunea OMS Europa, aproximativ un adult din 50 este infectat cu virusul hepatic B sau are infecţie cronică cu virus hepatic C.