De ce nu a fost extrădat ziaristul turc de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti

0
58

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti arată că au respins cererea de extrădare a jurnalistului turc Kamil Demirkaya deoarece toate probele existente la dosar indică faptul că autorităţile din Ankara au solicitat extrădarea în scopul pedepsirii lui din cauza opiniilor sale politice şi ideologice.

„Din înscrisurile existente la dosar rezultă numeroase aspecte din ţara de origine a persoanei solicitate legate de măsurile luate de autorităţi faţă de instituţiile şi persoanele considerate că ar susţine mişcarea lui (Gulen, n.r.), considerată de autorităţi ca fiind o organizaţie teroristă, din pricina opoziţiei politice pe care guvernul a apreciat că ar exercita-o această organizaţie faţă de măsurile sale. Curtea reţine, de altfel, că autorităţile turce au prezentat constant măsurile luate împotriva acestei organizaţii, destituirile şi arestările operate în rândul militarilor, intelectualilor şi funcţionarilor statului sub acuzaţia de apartenenţă sau simpatizare cu mişcarea lui (Fethullah Gulen), numărul acestor arestări, aşa cum rezultă şi din înscrisurile depuse la acest dosar de către persoana solicitată, aspecte care de asemenea nu pot fi ignorate”, se arată în motivarea deciziei de respingere a cererii de extrădare a jurnalistului turc.

Potrivit documentului, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti arată că nu pot ignora nici împrejurarea că în Turcia continuă măsurile represive, iar autorităţile prezintă, în mod constant, numărul persoanelor simpatizante ale acestei mişcări care au fost arestate preventiv. Totodată, instanţa apreciază ca fiind relevante aspectele relatate de cei doi ziarişti audiaţi în cauză cu privire la situaţia actuală din Turcia, mai exact, închiderea unor publicaţii, dar şi tratamentul la care sunt supuşi ziariştii care au fost arestaţi preventiv sau condamnaţi.

„Toate aceste probe îndreptăţesc instanţa să considere că în cauză se poate stabili într-o măsură rezonabilă că extrădarea cetăţeanului (Kamil Demirkaya) este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii pe motive de opinii politice ori de apartenenţă la un anumit grup social, împrejurare care face ca în cauză să fie incident un motiv obligatoriu de refuz al extrădării. (…) În ceea ce priveşte susţinerile persoanei extrădabile în sensul că ar fi pe nedrept acuzat pentru fapte pe care nu le-au săvârşit sau că la dosarul cauzei nu există probe de vinovăţie, Curtea apreciază că aceste aspecte nu pot fi verificate în procedura extrădării, întrucât instanţa română nu este chemată să se pronunţe asupra aspectelor menţionate de apărare ci trebuie să stabilescă numai în ce măsură sunt îndeplinite condiţiile pentru a se putea dispune extrădarea persoanei solicitate”, mai arată instanţa. ( sursa : mediafax.ro)