Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa, a participat, luni, la seminarul „Soluţii pentru Managementul Integrat al Apei“, organizat în sala de şedinţe a instituţiei, în cadrul căruia a fost prezentat conceptul de alimentare artificială a acviferelor, ca soluţie în vederea asigurării unor surse de apă potabilă pentru localităţile din zona de sud şi de sud-vest a judeţului. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Managementul Realimentării Artificiale şi al Stocării Apei în Acvifere“ (MARS), finanţat de programul olandez „Parteneriat pentru apă“, cu sprijinul Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură din Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi al Consiliului Judeţean Dolj. La întrunire a fost prezentă o delegaţie olandeză formată din reprezentanţi ai mediului economic şi universitar.
Cu această ocazie, Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj, a subliniat că tehnologia, implementată cu succes în Olanda, poate contribui semnificativ, alături de masterplanul derulat de administraţia judeţeană cu finanţare europeană, la rezolvarea unora dintre problemele privind alimentarea cu apă a localităţilor din Lunca Dunării. „Am fost foarte interesaţi de ceea ce faceţi dumneavoastră şi urmărim să punem în operă experienţa pe care aţi câştigat-o, în mod special în Olanda. Ne aflăm într-unul dintre cele mai mari judeţe ale României, care are probleme notabile legate de alimentarea cu apă. În sudul Doljului, într-un procent foarte ridicat, fântânile sunt infestate cu nitraţi, nitriţi şi amoniac, iar în nordul judeţului o exploatare nejudicioasă a resurselor subsolului a făcut ca pânza freatică să fie afectată. Suntem deschişi ideii de a folosi orice fel de tehnologie care poate fi utilizată pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii în această regiune”, a precizat Ion Prioteasa.
O suprafaţă de peste 4.000 de hectare nu mai poate fi utilizată în prezent pentru agricultură
Şeful administraţiei doljene a apreciat prezenţa în sală a celor 17 primari ai localităţilor situate de-a lungul Dunării, de la Calafat şi până la Bechet şi Dăbuleni, în zone care riscă să se deşertifice. Acest fenomen, al deşertificării, dar şi seceta au dus la degradarea solurilor în sudul judeţului, unde circa 105.000 de hectare au devenit aride, iar, potrivit Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice Dolj, o suprafaţă de 4.111 hectare de teren nu mai poate fi utilizată în prezent pentru agricultură. „În aceste condiţii, consider că proiectul pe care ni-l propuneţi şi care prevede folosirea unor tehnologii revoluţionare pentru stocarea apei în acvifere poate fi aplicat cu succes şi aici, în sudul arid al României. În această regiune, solul este nisipos şi poate să acţioneze ca un filtru, pentru a fi create aceste bazine subterane de apă potabilă, din care să fie alimentată populaţia. Şi primarii şi-au arătat interesul pentru a aplica aceste proceduri noi, iar eu cred că în judeţul Dolj poate fi demarat un program-pilot. Avem mari aşteptări şi de la Uniunea Europeană, dar şi de la programul Strategiei pentru regiunea Dunării, care trebuie să rezolve şi alte probleme mari ale acestei zone, spre exemplu să prevină producerea inundaţiilor. Aşa cum se ştie, în anul 2006 ne-am confruntat cu cele mai grave inundaţii provocate de revărsarea fluviului, o localitate întreagă – Rast – fiind strămutată”, a subliniat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj .
Peste 185 milioane de euro, finanţarea masterplanului de apă
O preocupare constantă a Consiliului Judeţean Dolj a constituit-o îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, în special pentru locuitorii din mediul rural, dar şi accesarea fondurilor comunitare. „În acest sens, am atras bani europeni pentru finanţarea masterplanului de apă, în valoare de peste 185 de milioane de euro, practic o strategie pe termen lung, în a cărei primă fază introducem alimentarea cu apă şi canalizarea în toate marile localităţi din Dolj, din mediul urban. Acest proiect va avea o extindere şi pentru localităţile din mediul rural, prin care sperăm să aducem întreg judeţul la suprafaţă. Suma pe care ne-am propus să o obţinem pentru această continuare a masterplanului este de aproximativ 300 de milioane de euro. Odată finalizată implementarea lui, ne aşteptăm ca o bună parte a problemelor generate de lipsa sistemelor de alimentare cu apă şi a reţelelor de canalizare să îşi găsească rezolvarea în Dolj. De aceea m-aş bucura ca, în paralel, acest proiect inovator pe care ni-l propuneţi astăzi să poată fi transpus într-un program-pilot pentru judeţul nostru“, a declarat Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj.
Combaterea situaţiilor de urgenţă legate de instalarea secetei
La rândul său, Mary-Jeanne Adler, director ştiinţific al Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) şi consilier al ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Ana Varga, a precizat că proiectul prezentat poate contribui la depoluarea resurselor de apă din subteran, dar şi la conturarea unor soluţii moderne de irigare în agricultură. „Am lansat acest proiect în urmă cu trei ani, orientându-ne către zone critice din România din punct de vedere al alimentării cu apă. Obiectivul principal vizează combaterea situaţiilor de urgenţă legate de instalarea secetei şi de lipsa apei pentru populaţie în anumite regiuni din ţară. Zona judeţului Dolj şi, în general, Câmpia Olteniei se confruntă cu această problemă, a deficitului de apă, şi de aceea cred că alegerea ei pentru a se aplica un astfel de proiect a fost foarte bună. Aici, ne-am concentrat atenţia pentru a stabili care sunt acviferele ce pot fi folosite pentru aplicarea acestei metode de reîncărcare din resursele de apă de suprafaţă în perioadele în care avem viituri, în care pot fi inundate controlat anumite suprafeţe sau pur şi simplu folosind Dunărea pentru inundarea unor zone care au fost utilizate pe vremuri pentru irigaţii şi la care se poate apela acum pentru reîncărcarea acviferelor din Câmpia Olteniei”, a subliniat reprezentantul INHGA.
„Colaborarea româno-olandeză este veche….”
La seminar a participat şi Violeta Cozianu, consilier în cadrul Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, care a declarat: „Colaborarea româno-olandeză este veche. Au fost proiecte desfăşurate la început în Delta Dunării şi, pornind de aici, această cooperare a căpătat valenţe noi. Cu finanţarea guvernului olandez, s-au implementat peste 120 de proiecte în domeniul apelor, în valoare de câteva zeci de milioane de euro. Mă bucur că această finanţare continuă şi după aderarea României la Uniunea Europeană, pentru că, în general, asistenţa bilaterală s-a cam încheiat odată cu intrarea ţării noastre ca stat membru cu drepturi depline în comunitatea europeană. Mă mai bucur şi de faptul că subiecte generoase cum este cel de azi se bucură de aportul experţilor olandezi şi de entuziasmul specialiştilor români. Mi se pare că acest proiect este un extraordinar exemplu de sinergie şi cred că toată lumea a avut de câştigat din derularea lui.“
CASETĂ :
Ca obiective generale, proiectul MARS îşi propune să contribuie la reducerea riscurilor de secetă şi inundaţii, precum şi la creşterea eficienţei în managementul resurselor de apă şi al furnizării apei potabile către populaţie. Sudul judeţului Dolj a fost identificat ca zonă în care implementarea conceptului de realimentare artificială a acviferelor este fezabilă, în condiţiile în care sursele de apă pentru populaţie sunt fie Dunărea, care are un debit scăzut în perioadele secetoase, fie apa subterană, a cărei calitate este necorespunzătoare.
