Alexis Tsipras, liderul Syriza, desemnat premier al Greciei

0
110


Alexis Tsipras, liderul stângii radicale Syriza, învingătoare la alegerile legislative de duminică, a fost desemnat ieri premier al Greciei, după ce a depus jurământul în faţa preşedintelui ţării, Carolos Papoulias, relatează AFP şi EFE. „Voi servi întotdeauna Grecia şi interesul poporului grec”, a declarat Tsipras, în costum bleu, fără cravată, aşa cum obişnuieşte să se îmbrace. Depunerea jurământului s-a făcut în cadrul unei ceremonii civile, o premieră în Grecia, ţară ortodoxă, unde această ceremonie avea în mod tradiţional un caracter religios. Formaţiunea lui Tsipras, câştigătoare a alegerilor legislative, şi partidul Grecii Independenţi care, la fel ca Syriza, se opune unui acord de asistenţă internaţională din partea UE şi a FMI, au convenit să formeze împreună guvernul. Syriza a obţinut 149 din cele 300 de mandate în Parlamentul grec şi are nevoie de două mandate pentru a deţine majoritatea absolută, a confirmat, ieri, Ministerul de Interne, pe site. Buletinele de vot au fost numărate în totalitate până la ora 14.00 GMT (16.00, ora României), chiar în momentul în care liderul Syriza era desemnat premier. În procente, Syriza a obţinut 36,34% din sufragii, cu 8,53 puncte mai mult decât Noua Democraţie (27,81%), partidul conservator al premierului în exerciţiu, Antonis Samaras, care a obţinut 76 de mandate. Partidul Grecii Independenţi, suveranist şi de dreapta, s-a clasat al şaselea, cu 4,75% din voturile exprimate şi 13 mandate. Cei doi noi aliaţi au, astfel, în total, 162 de mandate în Parlament (149+13). A treia formaţiune, aflată mult în urmă, este Zori Aurii, de inspiraţie neonazistă, care este însă foarte stabilă, cu 6,28% şi 17 mandate. Clasat imediat după, To Potami (Riviera) – un nou-venit, creat în 2012 de către un jurnalist vedetă de televiziune care a reuşit deja să trimită doi deputaţi în Parlamentul European (PE) – a obţinut 6,05% din voturi şi 17 mandate de deputat. KKE (comuniştii) se află pe locul cinci, cu 5,47% din sufragii şi 15 mandate, iar pe locul şapte, şi ultimul, se clasează Pasok (socialiştii), care a obţinut 4,68% din voturile exprimate şi 13 deputaţi.

După aflarea rezultatelor finale ale alegerilor legislative din Grecia, reacţiile internaţionale au început să curgă în lanţ. Cancelarul german, Angela Merkel, se aşteaptă ca viitorul guvern de la Atena să respecte angajamentele asumate până în prezent de Grecia în materie de reforme economice şi austeritate bugetară, a declarat, ieri, Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al şefei Executivului german, citat de AFP. Preşedintele francez, Francois Hollande, l-a felicitat pe Alexis Tsipras pentru victoria partidului său, a amintit „prietenia care uneşte Franţa şi Grecia” şi i-a transmis lui Tsipras dorinţa sa de a continua cooperarea strânsă între cele două ţări, potrivit unui comunicat. „Alegerile din Grecia vor creşte incertitudinea economică în Europa”, a scris, la rândul său, premierul britanic, David Cameron, pe contul său de Twitter. Preşedintele rus, Vladimir Putin, „s-a declarat sigur că Rusia şi Grecia vor continua să îşi consolideze cooperarea tradiţional constructivă în toate domeniile şi vor putea coopera în mod eficient pentru a rezolva problemele actuale din Europa şi din lume”, a precizat Kremlinul într-un comunicat. La rândul său, Casa Albă a anunţat că se aşteaptă la o cooperare „strânsă” cu noul guvern grec, relatează AFP. Premierul conservator al Spaniei, Mariano Rajoy, care a făcut campanie pentru adversarul lui Tsipras, premierul în funcţie al Greciei, Antonis Samaras, a menţionat că speră „că rezultatul electoral va conduce la instaurarea unui guvern stabil, angajat în favoarea integrării europene”.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat ieri că va studia „în detaliu lista” dorinţelor noului guvern de la Atena, dar a amintit că există reguli pe care Grecia trebuie să le respecte, relatează agenţia EFE. „Vom vedea ce doreşte noul guvern grec şi vom discuta cu el, la fel cum discutăm cu toate guvernele (…) şi vom studia în detaliu lista dorinţelor sale”, a semnalat şeful Comisiei Europene, referindu-se la o eventuală modificare a termenilor acordului de asistenţă pentru Grecia. Întrebat de ziarişti despre posibilitatea unei noi reduceri a datoriei Greciei, Juncker a răspuns că aceasta nu este o „chestiune urgentă”.