Numai în primele şase luni ale acestui an, 109 femei au sesizat unităţile de poliţie din Dolj după ce au căzut victime ale violenţei, majoritatea reclamaţiilor fiind din mediul rural. Din acestea, 34 de cazuri au fost clasate ca urmare a faptului că victimele şi-au retras plângerea. De asemenea, anul trecut, în spitalele din Dolj au fost înregistrate 182 de cazuri de femei cu suferinţe cauzate de violenţa domestică. Cu siguranţă însă numărul celor agresate de parteneri este mult mai mare.
Pentru marcarea Zilei internaţionale de eliminare a violenţei împotriva femeilor, la nivelul judeţului Dolj a fost iniţiată o campanie de informare şi sprijin pentru persoanele abuzate, parteneri fiind Inspectoratul Judeţean de Poliţie Dolj şi Asociaţia Dezvoltare şi Psihoterapie prin Acţiune – „EQUILLIBRIUM”. Una dintre direcţiile de acţiune ale poliţiştilor doljeni este creşterea capacităţii femeilor, victime ale violenţei domestice, de a conştientiza statutul şi rolul pe care trebuie să îl aibă în societate, în conformitate cu atribuţiile stabilite de Legea 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei domestice.
Campanie de prevenire organizată de poliţiştii doljeni
Ieri, ofiţerii Compartimentului de Prevenire şi Analiză a Criminalităţii Dolj împreună cu psihoterapeutul Irina Gruia, din cadrul Organizaţiei Neguvernamentale a Casei de Cultură a Sindicatelor, au desfăşurat acţiuni de prevenire a violenţei domestice în rândul elevilor, la Colegiul Naţional „Gheorghe Chiţu” şi la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”.
Pe fondul consumului de alcool ca factor declanşator, în corelaţie directă cu statutul victimei şi al agresorului în cadrul familiei, cauzele declanşării conflictelor constituie, în fapt, un conglomerat de frustrări şi comportamente deviante sedimentate în timp: resursele financiare insuficiente, mentalitatea arhaică coroborată cu nivelul precar al educaţiei, relaţiile extraconjugale sau gelozia.
Din păcate, în special în cazul femeilor, victima nu găseşte resurse să rupă relaţia după prima agresiune îndreptată asupra ei, motivele fiind variate: dependenţa emoţională şi/sau financiară faţă de agresor, prezenţa copiilor şi resursele limitate de creştere a lor, lipsa educaţiei, neîncredere şi respect de sine scăzut, lipsa de sprijin din partea familiei extinse sau din partea cercului de relaţii extra-familial.
30% din românce, afectate de violenţă
România se află în eşantionul al doilea: 30% din femei spun că au fost afectate de violenţa fizică sau sexuală la un moment dat în viaţă după vârsta de 15 ani, încadrându-se în media la nivel european: 24% din femeile din România au suferit violenţă din partea partenerului, iar 14% din femeile din România au suferit violenţă din partea unei alte persoane decât partenerul. Legat de experienţa de violenţă în copilărie, un procent de 24% din femeile din România spun că au fost supuse la violenţă fizică sau sexuală de către un adult înainte de vârsta de 15 ani. Violenţa psihologică afectează între 30 şi 39% din femei. 6% dintre femei au suferit violenţă sexuală din partea partenerului sau a unei alte persoane, în 97% din cazurile de violenţă sexuală agresorul fiind bărbat.
Dacă în medie în Europa 55% din femei au trăit o formă de hărţuire sexuală, în România doar 11% din respondente au recunoscut că au suferit hărţuire sexuală. În ce priveşte hărţuirea (stalking) adesea asociată de separarea de partener, media la nivel european este 18%, în timp ce în România 8% din respondente au afirmat că ar fi fost supuse la acest tratament. Rezultatele studiului arată că tocmai această încredere lipseşte femeilor din România. 77% din femeile din România cred ca violenţa împotriva femeilor este răspândită şi foarte răspândită. 28% din femei cunosc victime ale violenţei în cercul de rude şi prieteni. Cu toate acestea, doar 47% din femei ştiu de existenţa unei legi care protejează femeile împotriva violenţei domestice in România. 74% din femei nu cunoşteau nici un serviciu de suport specializat. Doar 17% din respondente au afirmat că au apelat la poliţie în urma celui mai sever incident de violenţă suferit vreodată şi doar 1% la serviciile sociale, în timp ce media de adresare către poliţie si servicii de suport la nivel european este de 33%.
