Atât numărul faptelor de violenţă domestică cât şi ordinele de protecţie emise de către autorităţi au crescut în 2018 faţă de anul precedent, arată autorităţile, ca urmare a faptului că din ce în ce mai multe victime aleg să reclame agresiunile la poliţie.
10 la sută din totalul agresiunilor care au loc între membrii familiilor au fost sesizate în Capitală, reiese din datele statistice ale Inspectoratului General al Poliţiei Române, care scot în evidenţă un trend ascendent al faptelor de violenţă domestică.
“Referitor la violenţa domestică, în anul 2017, numărul de fapte penale sesizate în domeniul de referinţă a fost de 36.245, dintre acestea 3.794 au fost săvârşite în municipiul Bucureşti. În primele 10 luni din 2018, la nivel naţional au fost sesizate 32.696 de infracţiuni, 3.424 dintre acestea fiind comise în municipiul Bucureşti. Din analiza datelor statistice existente la nivelul Poliţiei Române, rezultă că acest gen de infracţiuni înregistrează un trend ascendent, respectiv de la 35.202 fapte penale în 2016 la 36.245 în anul 2017, procentual fiind înregistrată o creştere de aproximativ 3%”, se arată în comunicatul remis agenţiei de presă MEDIAFAX.
Creşterea este pusă pe seama faptului că din ce în ce mai multe victime aleg să sesizeze poliţia atunci când au de suferit de pe urma unor agresiuni. Totodată, în anul 2018, s-a constatat o creştere a numărului de ameninţări pe care victimele au ales să le aducă la cunoştinţa autorităţilor.
Agresiunile fizice şi ameninţările care au loc între membrii unei familii pornesc de cele mai multe ori pe fondul consumului de alcool, explică reprezentanţii Poliţiei Române, dar şi din pricina lipsurilor materiale. Agresorii care ajung să comită fapte cu violenţă au un comportament violent şi în viaţa de zi cu zi astfel încât, spun oamenii legii, nu există nicio siguranţă că nu vor ajunge să apeleze la aceleaşi metode atunci când apar divergenţe în familie.
“Din studiile noastre, violenţa domestică are loc pe fondul consumului de alcool, pe fondul lipsurilor şi trebuie să ştim că în general agresorii au în spate un comportament neadecvat în societate. El nu apare peste noapte, el a dat nişte semne în societate, poate că victimele nu l-au văzut, dar nu este normal ca într-o famiie să jigneşti să vorbeşti urât şi să accepţi o palmă. Avem în statistici şi victime bărbaţi, şi copii, ne gândim în general la tot ce implică familia şi fraţi şi părinţi cu copii. În astfel de cazuri, putem recomanda în primul rând ca posibilele victime să nu accepte să fie tratate sub demnitatea lor, fiecare om este important, fiecare om are demnitatea lui. Să nu aceptăm şi asta transmitem şi tinerilor, să nu luăm în derâdere o vorbă urâtă. O vorbă urâtă spusă astăzi şi aceptată, o jignire mâine se poate transforma în ceva mult mai grav”, a declarat comisar şef Ramona Dabija.
Recent, Ministerul Afacerilor Interne a pus în debatere publică un proiect prin care dă posibilitatea poliţiştilor să instituie ordine de protecţie provizorii pentru o perioadă de cinci zile în cazul în care sesizează sau li se aduc la cunoştinţă fapte de violenţă domestică, cât şi modelul formularului de ordin provizoriu şi instrucţiunile prin care acesta poate fi obţinut. În situaţia unui caz de violenţă domestică, poliţistul va urma să folosească un formular tip de evaluare a riscului în baza unei metodologii de utilizare a acestuia astfel încât, se arată în raportul proiectului, să fie stabilite criterii obiective pentru aprecierea gradului de risc asupra vieţii, integrităţii fizice ori libertăţii unei persoane, victimă a violenţei domestice, astfel încât să fie eliminat pe cât posibil subiectivismul inerent unui astfel de demers. Formularul cuprinde mai multe întrebări printre care: “Agresorul/agresoarea a încercat vreodată să vă ucidă?; În urma acestui incident aţi suferit leziuni?; Agresorul/agresoarea are probleme cu consumul de alcool?;”, iar clasificarea riscului asupra victimei are două variante, respectiv există risc iminent sau nu există risc iminent. Pentru ca ordinul de protecţie să poată fi emis, va trebui ca întrebările din formular să conducă la concluzia că există un risc iminent, iar, pentru aceasta, persoana vătămată va trebui să răspundă cu DA la întrebările “Agresorul/agresoarea a încercat vreodată să vă ucidă?” şi ” Vă este teamă de viitoare agresiuni sau violenţe asupra dumneavoastră sau a altor membrii de familie? ” sau cu DA în şase rânduri la întrebările aflate între punctele 8 şi 21 din chestionarul care cuprinde un total de 21 de întrebări.
Poliţiştii pot interveni în cazurile de violenţă domestică în baza unor sesizări venite din partea unor persoane care au participat într-un fel sau altul într-un eveniment cu violenţă sau ca urmare a sesizărilor venite din partea unor martori neimplicaţi, dar care au asistat la un episod de violenţă domestică. Totodată poliţiştii pot fi sesizaţi prin 112, în scris dar pot interveni şi sesizându-se din oficiu.
În anul 2018, arată reprezentanţii IGPR, au fost emise cu 30% mai multe ordine de protecţie faţă de anul anterior ca urmare a faptului că din ce în ce mai multe persoane au ales să reclame agresiunile la care au fost supuse.
“Dacă ar fi să comparăm numărul ordinelor de protecţie care au fost emise în aceste 10 luni ale anului 2018 faţă de anul 2017 putem spune că sunt cu 30 la sută mai multe ceea este un număr foarte mare , înseamnă că femeile au început să capete încredere în instituţiile statului şi că cer acest ordin de protecţie şi iau măsuri împotriva agresorului. Le explicăm în general femeilor care le întâlnim că violenţa în familie este un fenomem ciclic şi nu ar trebui cumva să creadă că agresorul după o palmă sau după un cuvânt sau după o jignire se va schimba automat. Nu, va trece o perioadă şi el va repeta acel act de agresiune, de aceea este mai bine să se ia măsuri la început de la primele violenţe să nu se ajungă la infracţiuni foarte grave”, a declarat Angela Chirvăsuţă, comisar şef de poliţie în cadrul Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii. (Sursa: Mediafax)
