UE rămâne unită, cel puţin de faţadă!

0
120

1Ar fi o mostră de superficialitate, deranjantă, să reducem întâlnirea de ieri, de la Bruxelles, în marja Consiliului European, dintre Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron, doar la un gest de simplă curtoazie, circumscris bunelor relaţii bilaterale, în virtutea unei francofonii, care nici ea nu mai este ce a fost. Rendez-vous-ul a avut o simbolistică aparte, dovadă că Emmanuel Macron a şi acceptat invitaţia omologului său român de a face o vizită la Bucureşti. La un an după referendumul pe Brexit – 23 iunie 2016 – UE se felicită că rămâne unită, cel puţin de faţadă, căutând un program pentru a merge din nou înainte. Când Germania şi Franţa vorbesc pe aceeaşi voce, Europa avansează. Asta după ce, mai multe ţări începând cu Franţa, Spania, Austria, Polonia, Ungaria, Danemarca, Cehia, Suedia, păreau tentate de un „Brexit bis”. Proiectul lui Emmanuel Macron „Europa care protejează”, îmbrăţişat şi de cancelarul german Angela Merkel, este anunţat ca un mare şantier, pentru relansarea UE. Sunt multe direcţiile clare de acţiune. Summitul „celor 28” de la Bruxelles, din aceste zile, aduce o modificare a calendarului politic şi diplomatic, având ca suport cele petrecute în ultimele două luni. Între sfârşitul lunii mai şi mijlocul lunii iunie, negocierile pe Brexit ale „celor 27” cu Marea Britanie s-au deschis. Un centrist, pro-european, militant, Emmanuel Macron, ales preşedintele la Elysee, se arată o piatră tare. Nu un tenor, ci un vizionar asupra noi Europe care se reformează şi renovează, cu creşterea economică, după nefasta influenţă a extremei drepte. Noul context  european ne arată următorul lucru. La Londra, prim-ministrul Theresa May a pierdut majoritatea în Camera Comunelor. Aceste săptămâni din urmă au schimbat profilul anunţat al negocierilor, prin părăsirea Uniunii Europene de britanici. În urmă cu câteva luni, Theresa May, interpreta referendumul din 23 iunie 2016, aşa cum s-au exprimat cei 51,8% dintre alegătorii britanici, partizani ai Brexit, adică o dorinţă clară şi netă de ruptură de Europa şi Bruxelles, dorindu-se un Brexit dur. Chiar o părăsire fără acord, decât printr-unul prost. Cu o majoritate confortabilă în Camera Comunelor, liderul conservatorilor britanici, demonstra că aerul politic nu este în favoarea Europei. Cancelariile europene, prin miniştrii economiei şi finanţelor, au pus în gardă prim-ministrul britanic că un Brexit dur va fi dezavantajos, inclusiv pentru economia Regatului Unit. În urmă cu un an britanicii nu au votat pentru mai mult rău. Între timp, prin victoria lui Emmanuel Macron, în Franţa, moralul „celor 27” pare să fi devenit mai optimist, după ani de criză existenţială. Theresa May a înţeles totul şi a schimbat tonul. Fiindcă este clar că discuţiile se angajează într-un mod diferit, preferându-se un Brexit nuanţat, mult mai dificil decât un Brexit radical. Europenii nu sunt uniţi. Şi frontul comun manifestă fisuri. Cu toate acestea se fac eforturi pentru prezervarea unităţii. Theresa May promite, sub condiţii, ca europenii să rămână în Regatul Unit, respinge competenţele Curţii de Justiţie a UE pentru eventualele litigii pe dreptul cetăţenilor UE după Brexit. Peste 3 milioane de resortisanţi europeni trăiesc în Regatul Unit şi peste un milion de britanici sunt în restul Europei. Menţinerea drepturilor acestora constituie unul din subiectele prioritare în cadrul negocierilor. Negociatorul şef al UE, francezul Michele Barnier şi ministrul britanic David Davies, au demarat negocieri istorice pe Brexit. Să revenim. Cum Polonia şi Ungaria au relaţii tensionate cu Uniunea Europeană, spre deosebire de România – Beata Szydlo, premierul polonez l-a acuzat pe Macron de antipatie pentru ţările Europei centrale –, este clar că Bucureştiul este altfel văzut, momentan, la Bruxelles, şi din această perspectivă discuţiile lui Emmanuel Macron cu Klaus Iohannis au încărcătura lor aparte şi sunt un semnal. Benefic. Este şi motivul pentru care „criza politică” de la Bucureşti trebuie rezolvată cât mai repede cu putinţă.