„Amintirile unui vlah” sau cum leagă Dunărea românii de pe ambele maluri

0
167

Sala „Dinu C. Giurescu” a Bibliotecii „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova a găzduit, ieri, lansarea volumului „Amintirile unui vlah (De la Găureni la Bucureşti)” semnată de Gheorghe Ţane-Urucu. Universitarii Cezar Avram, Dinică Ciobota şi Dumitru Otovescu au prezentat importanţa întregii activităţi a autorului cărţii, în decursul coexistenţei româneşti la Nord, dar şi la Sud de Dunăre. Mai ales că, în acest ultim caz, o micuţă comunitate formată aproape exclusiv din etnici români îşi duce existenţa, cu bune şi cu rele, de atâtea secole. Prin expunerile lor, istoricii craioveni au accentuat că românitatea rămâne, pe mai departe, statornică şi în Nordul Bulgarie, ca de altfel şi în celelalte zone balcanice din vecinătatea României, dovada vie fiind menţinerea permanentă a legăturilor de cultură şi spiritualitate între românii de pe ambele maluri ale bătrânului fluviu.

Scanare valiCum ne-a obişnuit, deja, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova continuă să fie locul prielnic în care „Cartea” şi creatorii săi îşi dau întâlnire, pentru a ţine aprinsă flacăra spiritului românesc de pretutindeni. Este o îndatorire, dar şi o onoare pentru această instituţie de cultură, ce se vede, an de an, înnobilată prin investiţia masivă în mii şi mii de volume, multe dintre acesta cu caracter unicat.

Românismul trebuie să dăinuie

          Ieri, în sala „Acad. Dinu C Giurescu”, a fost lansat volumul „Amintirile unui vlah (De la Găureni la Bucureşti)”, semnat de medicul chirurg Gheorghe Ţane-Urucu. Un bun prilej, evaluat corespunzător de comunitatea academică şi universitară a Craiovei, pentru a puncta cu destulă rigoare importanţa dezvoltării cooperării între comunitatea românescă de la Sud de Dunăre şi România.

          În deschiderea evenimentului a vorbit prof.univ.dr. Cezar Avram, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor”. Domnia sa a punctat repere cronologice din viaţa celui ce a fost Gheorghe Ţane-Urucu, arătând că „m-a frapat că trebuia să dea examen de intrare în şcoala bulgărească, iar la liceu, în Sofia, a mai trebuit să susţină un examen de verificare a cunoştinţelor de limba română. A studiat apoi Medicina, la Bucureşti. Prin volumul de faţă, Gheorghe Ţane-Urucu scoate în evidenţă soarta românilor din Bulgaria, a căror etnie nu le este recunoscută. Ei sunt doar vlahi. Nu au drepturile elementare cuvenite unei minorităţi. Cartea în sine este un strigăt şi aş dori să scot în evidenţă efortul de a păstra românismul în Bulgaria”, a afirmat prof.univ.dr. Cezar Avram.

„O unitate spirituală dincolo de problemele diplomatice”

          lansare 1Într-o lume aflată în prefaceri profunde, într-un ritm atât de alert, nici relaţiile internaţionale nu fac excepţia de la regulă. Şi se poate vorbi, în ceea ce priveşte comunitatea românească din Bulgaria, de o problemă mai veche, în care politica de stat ar trebui să găsească soluţiile cele mai bune pentru românii de aici, după cum a precizat prof.univ.dr. Dumitru Otovescu. Sociolog şi coordonator de doctorat, Dumitru Otovescu a accentuat că „este o unitate spirituală dincolo de problemele diplomatice, iar iniţiativa preşedintelui vlahilor din Vidin şi a conducerii I.C.S.U. „C.S. Nicolăescu-Plopşor” a făcut posibilă o dezbatere ce a scos în evidenţă importanţa relaţiilor dintre românii de pe cele două maluri ale Dunării”.

          Într-o succintă prezentare a anchetelor sociologice de ultim moment, Dumitru Otovescu a mai precizat că „în Italia sunt circa 1,3 milioane de români; în Spania peste 1 milion; în Anglia 230.000 de români; în Olanda şi Belgia cât 30.000 de români; în SUA sunt peste 1 milion de români. Dacă am aduna cele aproximativ 10 milioane de români aflaţi peste graniţele ţării noastre, la cele 20 de milioane câte sunt în interior, am vorbi de o cifră seminificativă”.

Cei de la Sud de Dunăre amintesc de fluxurile de populaţie românescă

         lansare 2 Despre Gheorghe Ţane-Urucu aflăm că s-a născut în anul 1923 şi a trăit până la 1994. Locul unde a văzut pentru prima dată lumina zilei se numşte Găureni, un sat din Nordul Bulgariei, locuit aproape exclusiv de etnici români, numiţi ca şi în alte părţi ale Peninsulei Balcanice, vlahi. A urmat învăţământul primar şi gimnazial în Găureni şi Nicopole. În 1943 a renunţat la cetăţenia bulgară şi a emigrat în România, înscriindu-se la Medicină, în Bucureşti. A lucrat la spitalul Floreasca, la Editura Academiei, la Spitalul Brâncovenesc şi, ulterior, până la pensionare, la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică (1969-1983). A pendulat aşadar între medicină şi munca de redactor; iar în ultimii anii ai vieţii a luptat pentru punerea în practică a volumului de aminitiri din anii petrecuţi în Bulgaria, ca minoritar român. Mai mult, în semn de omagiu pentru mama sa, a dorit să semneze volumul prezentat mai sus şi cu numele acesteia de fată.

          lansareIstoricul Dinică Ciobotea, un scormonitor neobosit al arhivelor, a arătat, ieri, că românitatea este atât de puternică şi, ca exmplificare, arată că fluxul de la Marea Adriatică şi până la noi este puternic străbătut de comunităţi de etnici români. „Eu îi socotesc pe cei care se află la Sud de Dunăre că sunt cei care amintesc de fluxurile de populaţie românească pe axul N-S al Dunării. Astfel de oameni, de aici, sunt liantul între comunităţile de români de pe ambele maluri ale Dunării. Numele Ţane îl întâlnim, acum, şi la Vârtop, în Dolj; iar numele Urucu îl găsim, azi, în comuna Dioşti, în persoana unei mari geografe, Veselina Urucu, retrasă în Dolj, la vârsta pensionării ”, a explicat prof.univ.dr. Dinică Ciobotea.         Domnia sa a dorit să sublinieze că Dunărea rămâne un liant de netăgăduit al existenţei românilor de-o parte şi de alta a bătrânului fluviu şi că, atât această carte, cât şi prezenţa românilor de la Sud de Dunăre nu fac decât să arată că există o axa a românităţii.

          De asemenea, Ivo Gheorghiev, liderul Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria, prezent la eveniment, a precizat că „indiferent de greutăţi, rămâne speranţa că, noi, oamenii de rând, ne înţelegem mai bine decât vor autorităţile”. Să amintim că acesta a solicitat, la 07.05.2017, azil politic în România, denunţând într-un memoriu adresat preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Sorin Grindeanu, liderilor celor două Camere din Parlament şi Ambasadei României la Sofia presiunile şi procesele puse la cale de securitatea bulgară împotriva sa pentru a-l face să renunţe la „apărarea identităţii româneşti a românilor din Bulgaria”.

***

„Private de dreptul de a avea învăţământ în limba maternă, împiedicate să-şi practice credinţa în biserici proprii, prinse între intoleranţa primitivă a autorităţilor din ţările respective şi pasivitatea exasperantă a forurilor române, aceste comunităţi nu vor reuşi să-şi salveze de la dispariţie limba şi tradiţiile decât prin eforturile constante ale unor oameni luminaţi”, sublinia Gheorghe Ţane-Urucu, în „Amintirile unui vlah (De la Găureni la Bucureşti)”, apărută la Fundaţia-Editura Scrisul Românesc, 2017.

***

 „Astăzi, Găurenii copilăriei mele nu mai există decât în amintirea mea. Generaţia părinţilor mei s-a stins, generaţia mea se va stinge în curând. Copiii noştri, atâţia câţi se mai află în sat, sunt aproape complet deznaţionalizaţi”, Gheorghe Ţane-Urucu (1993).