SESIUNEA DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE ORGANIZATĂ DE INSTITUTUL DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE DIN CRAIOVA „C.S. NICOLĂESCU-PLOPȘOR” AL ACADEMIEI ROMÂNE

0
385

„Unirea este actul energic al întregii națiuni Române”, afirma Mihail Kogălniceanu, om politic, istoric, prim-ministru al României în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Semnificația acestei uniri a călăuzit permanent generațiile care au urmat, iar importanța covârșitoare a Unirii Principatelor Române a reprezentat un pas hotărâtor pentru evoluția țării noastre legată pentru veșnicie de numele domnitorului Cuza.

Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor” al Academiei Române a organizat o sesiune de comunicări științifice cu titlul „UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOMENT DECISIV AL ISTORIEI NAȚIONALE”, sărbătorind astfel 165 de ani de la acest eveniment istoric important. 

            Născut la 20 martie 1820, Alexandru Ioan Cuza a urmat cursurile unui pension francez din Iași, apoi și-a desăvârșit studiile la Paris. Pentru ca, reîntors acasă, să intre în mișcarea reformistă de la 1848 din Iași. Ulterior, urmând o carieră militară și ocupând diverse funcții administrative, viziunea sa profund unionistă a făcut să aibă câștig de cauză. Rememorând aceste fapte istorice, colectivul de cercetători ai Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor” al Academiei Române a organizat o sesiune de comunicări științifice, marți, 23 ianuarie, la sediul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova. Parteneri ai evenimentului: Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”/Consiliul Județean Dolj; Muzeul Olteniei Craiova; Societatea de Științe Istorice din România – filiala Dolj; Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu”; Liceul Voltaire, Craiova; Școala Gimnazială „Mircea Eliade”, Craiova.

În deschiderea evenimentului, prof. univ. dr. Sevastian Cercel, directorul institutului craiovean, a rostit un cuvântul de bun-venit în care a subliniat semnificația zilei de 24 ianuarie, rolul marcant al domnitorului Alexandru Ioan Cuza în înfăptuirea actului istoric realizat în urmă cu 165 de ani și importanța covârșitoare a acestui moment în istoria noastră.

Lucrările manifestării științifice au fost precedate de un moment artistic, încărcat cu emoție, susținut de Corul de copii „Mellody” al Școlii Gimnaziale „Mircea Eliade” din Craiova – îndrumători: prof. de educație muzicală Pâncu Raluca, prof. de istorie dr. Diana-Mihaela Văncica și prof. de educaţie muzicală Bogdan Sabin-Ionuţ, precum și de elevi ai Liceului Voltaire din Craiova – coordonatori: director prof. dr. Loredana Popi, prof.dr. Simona-Elena Păun (preşedinte SŞIR-filiala Dolj), prof. Adrian Liviu-Văncica, prof. de limba română Anca Mihai. Prin cântec și poezie elevii au transmis un mesaj plin de sensibilitate și încredere, care ne îndeamnă să ne amintim de datoria noastră sfântă de a transmite urmașilor noștri o țară unită, demnă și respectată, în care concordia trebuie să domnească.

În partea a doua a sesiunii științifice au prezentat alocuțiuni pe marginea evenimentului:  C.S. III dr. Gabriel Croitoru, „Unirea de la 24 ianuarie 1859. Cum s-a realizat”; prof.univ.dr. Dinică Ciobotea, „Mișcarea unionistă a Principatelor Române în anii 1856-1859 și Craiova”; dr. Radu Gabriel Dumitrescu, „Medalii din epoca Unirii Principatelor Române în colecția Muzeului Olteniei”; C.S.I dr. Ion Militaru, „1859 – idealitatea unui concept”;  C.S. III dr. Oana-Andreia Sâmbrian, „De la Mica Unire la mișcarea independentistă latinoamaericană: etapele formării identitare în secolul al XIX-lea”; prof.univ.dr. Sevastian Cercel, „Impactul Unirii Principatelor Române asupra dreptului românesc”. 

165 de ani de la Mica Unire 

Recunoscută în istorie drept o pagină importantă a destinului românesc, demonstrând de-a lungul veacurilor dorința unei națiuni de a rămâne unită în jurul valorilor și a intereselor tradiționale, Unirea a fost posibilă datorită eforturilor conjugate ale oamenilor politici ai vremii care au reușit să valorifice, cu inteligență și spirit diplomatic, un context politic internațional favorabil, având ca sprijin dorința de unitate și solidaritate manifestată de populația din Moldova și Țara Românească. Și, în pofida faptului că domnitorul Cuza a izbutit să aplice un excepțional program de modernizare a Principatelor Române, puterea sa de control a fost puternic subminată. Cu toate acestea, amprenta sa asupra reformării statutului va fi una semnificativă, care va genera în deceniile ulterioare schimbări majore în politica românească sub mai toate aspectele sale fundamentale.

Detalii despre cum s-a realizat Unirea de la 1859 au fost prezentate de către C.S. III dr. Gabriel Croitoru: „Unirea de la 24 ianuarie 1859 reprezintă fără îndoială temelia Unirii din 1918. Mihail Kogălniceanu spunea în expunerea de motive la rezoluția Divanului Ad-hoc al Moldovei că Dorința cea mare, cea mai generală, aceea dorită de toate generațiile trecute, aceea care este sufletul generației actuale, aceea care, îndeplinită, va face fericirea generațiilor viitoare este unirea celor două Principate într-un singur stat”, făcând totodată o prezentare a condițiilor care au stat la baza înfăptuirii acestui vechi deziderat.

Craiova a jucat și ea un rol semnificativ în acest nou eveniment politic cu reverberații puternice în anii următori, aspecte prezentate de prof.univ.dr. Dinică Ciobotea. Vorbind despre spiritul național care începuse să crească la nivel european, promovat de forțele naționaliste, distinsul istoric a prezentat aportul pe care l-a avut Craiova – centrul provinciei Valahia Mică – la mișcarea de acțiune și propagandă necesară unirii politice a celor două provincii istorice. Într-o Europă agitată, Craiova, București și Iași, marile centre ale mișcării unioniste, coagulând efortul marilor personalități de la acea dată, precum cele oltene – generalul Gheorghe Magheru, Ioan Maiorescu, Nicolae Pleşoianu și alții – au reușit într-un final să își atingă obiectivul.

Rarități medalistice cu personalitățile anului 1859 

În comunicarea sa, dr. Radu Gabriel Dumitrescu a prezentat publicului aspecte relevante despre una dintre cele mai valoroase colecții ale Muzeului Olteniei, cea de medalii: „O parte din această colecție este explicit legată de epoca Unirii de la 1859, de instituțiile moderne românești create în această perioadă, precum și de cele mai cunoscute personalități ale Unirii. Prezentarea medaliilor dedicate împlinirii a 165 de ani de la Unirea Principatelor este menită să pună în evidență o serie de rarități medalistice, unele dintre ele necunoscute sau puțin cunoscute specialiștilor, readucând în atenția opiniei publice figurile reprezentative care au contribuit la realizarea actului de la 24 ianuarie 1859, deziderat important al programului revoluției pașoptiste”.

La rândul său, pornind de la întrebări retorice și încercând să livreze și un răspuns acestora, C.S. I dr. Ion Militaru a menționat: „Cum se face că un astfel de eveniment, «mica unire» a anului 1859, a putut să strângă în jurul său atâtea povești pe care niciun alt eveniment nu a reușit să o facă? Ce anume a găsit arta românească a secolului al XIX-lea într-un astfel de eveniment care părea predestinat din start la un statut de cancelarie sau elita politică, adus la nivel de anecdotă sau legendă? Cum a scris Ion Creangă acea minunată povestire «Moș Ion Roată și unirea» devenită imediat medalion literar de manual, surclasând în nenumărate sensuri interesul pentru manualul propriu-zis de istorie? Răspunsul scurt este următorul: «mica unire» a avut de partea sa înaltul coeficient de participare artistică pentru că în natura unui astfel de subiect, originea istoriei se afla mult mai departe de ceea ce istoria ne-a învățat să descoperim ca și cauzalitate imediată și absolută”.

Cuza, un arhetip de acțiune

Considerat de istoriografie dreptul unul dintre cei mai mari reformatori ai României, prin dorința sa nezdruncinată de a înzestra noul stat cu instituții moderne, Alexandru Ioan Cuza rămâne un garant al egalității cetățenilor în fața legii, apărând totodată proprietatea privată. „Apariția conceptelor de patrie, nație, conștiință națională sunt rezultatul unui proces de afirmare a unei identități, precum și de transformare a unor procese de gândire ca urmare a experiențelor trăite la nivel individual și colectiv. Memoria colectivă care identifică o comunitate, face ca experiența căpătată în cadrul acesteia să fie comună tuturor indivizilor ce o integrează, motiv pentru care răspunsul este la rândul său unul colectiv. Mica Unire din 24 ianuarie 1859 transpune în practică reacția comună a unor indivizi care, atât în Țara Românească, cât și în Moldova, împărtășiseră experiența regimului fanariot. Din prisma acestei experiențe trăite, creatoare de sensibilitate comună,  răspunsul a fost unul identic, materializat în persoana lui Cuza, care mai mult decât un individ, a reprezentat la momentul respectiv un model arhetipal de acțiune și de speranță”, a subliniat C.S. III dr. Oana-Andreia Sâmbrian.

Unirea Principatelor Române – Moldova și Țara Românească – la 24 ianuarie 1859 a adus prima unificare legislativă în spațiul juridic românesc. Prof.univ.dr. Sevastian Cercel a subliniat că într-o domnie de numai șapte ani, printr-o extraordinară voință politică și o deosebită clarviziune asupra nevoilor societății românești, Cuza a reușit să așeze temelie trainică dreptului modern românesc, utilizând cu abilitate forța de convingere a dreptului în modernizarea societății. „Prin actele normative adoptate în acea perioadă au fost stabilite soluții unificatoare în toate domeniile importante. Este remarcabilă adoptarea marilor coduri: Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal și Codul de procedură penală. Spre exemplu, impactul Codului civil, care a purtat o vreme numele domnitorului, asupra dreptului privat român a fost covârșitor. Acest cod a fost aplicabil până la 1 octombrie 2011, iar principiile și soluțiile sale se regăsesc în noua legislație civilă” a precizat prof.univ.dr. Sevastian Cercel.

Cercet. șt. III, dr. Anca Ceaușescu

Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C. S. Nicolăescu – Plopșor”