Filiala Craiova a USR: scandal sordid sau delir?

1
190

Exact ce ne mai lipsea prin părţile locului se pare că avem: un scandal sordid, cu o geneză confuză la filiala Craiova a USR, menit să descumpănească de-a dreptul. Excludem din start orice sentinţă, abordarea noastră vizând exclusiv etica demersului intelectual. Când enunţi filiala Craiova a USR te gândeşti automat la scriitorii băştinaşi şi cărţile lor. Implicit truda acestora spre a conferi perenă valoare estetică operei. Toate acestea sunt însă premise facile la o şuetă, fiindcă de-a lungul timpului obştea scriitoricească doljeană, şi nu numai, n-a fost deloc scutită de controverse, polemici aprinse, spirit de gaşcă, ingrediente nelipsite, din care nu s-a murit şi nu se va muri. Nu toţi scriitorii dotaţi cu har sunt şi intelectuali fini, cu dubii, stupori şi tristeţi. Unii chiar par dispensaţi de lecturi, de vreme ce au talent. Nici unul nu poate lua însă distanţă de elementare principii etice. Să ne lămurim, după cele apărute ieri pe site-ul Cotidianul.ro. Scriitorul craiovean Nicolae Bălaşa şi soţia acestuia, Beatrice Silvia Sorescu, cu câteva volume publicate fiecare, susţin că, îndeplinind toate criteriile, au solicitat din 2010 primirea în rândul Uniunii Scriitorilor din România, potrivit prevederilor statutare. Sistematic au fost amânaţi sine die, dându-li-se de înţeles de către economistul filialei Craiova a USR, Valentin Bazăverde, anumite „condiţii exprese” ce trebuie îndeplinite. Nu le enumerăm. Din jenă. Scriitorul Nicolae Bălaşa reprezintă CNA în teritoriu şi în apariţiile publice, pe la posturile locale de televiziune, lasă impresie de om aparent onest, chiar dacă nu e o uşă de biserică. Excesiv de pedant, vorbeşte îngrijit, deloc predispus la gâlceavă derizorie. Pare mai de grabă un vorbitor preţios, cu tehnica de a perora. Probabil exasperat, năzuim noi, a purces la memorii către Uniunea Scriitorilor, chiar DNA, dezvăluind „subteranele” admiterii în rândul scriitorilor. Un imn epic închinat aventurii în viziunea luminată a interiorităţii. E greu de crezut că bate câmpii, chiar dacă o sesizare adresată Curţii Constituţionale şi Ministerului Culturii, despre care se pomeneşte, mai mult ne încurcă în judecarea demersurilor sale. E chiar un râs sănătos, dar cam galben în „dezvăluiri”. Sunt dezvăluite nume de scriitori deloc străine de „calvarul” îndurat, precum Gabriel Coşoveanu, preşedintele filialei Craiova a USR, Gabriel Chifu – vicepreşedinte al USR, prins momentan de o furtună în mediul cultural românesc, prin decernarea premiului „Mihai Eminescu” de către Primăria Botoşani, Nicolae Prelipceanu, un alt vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, şi Paul Aretzu, redactor-şef la revista „Ramuri”. Referirile vizează mentalitatea feudală a acestora. Scriitorul Nicolae Bălaşa dezbracă, într-un exces critic, de orice onoare pe cei la care face referire, generând un tămbălău greu de descris. Mânia e omenească, dar dacă are şi dreptate? Fie ea şi parţială. Nu excludem să nu o aibă, însă clarificările trebuiau făcute la o manieră tranşantă. Să admitem că zgomotul de fond al convieţuirii noastre este recriminarea, scandalul, bombăneala. Trăim din resentimente. Nimic nou, dar tot circul acesta sordid se derulează într-un teritoriu al culturii şi, fără preget, universitarul Gabriel Coşoveanu, preşedintele filialei Craiova a USR, într-un moment în care aerul e apăsător ca asupra unui câmp de luptă, e obligat să facă lumină. Nu e vorba de o ceartă a scriitorilor, cu manevre de gherilă, ci de lovituri în moalele capului, discreditare, calomnie, gimnastica zilnică a politicienilor, nu a celor care scriu cărţi cu netulburată candoare, aspirând la recunoaştere publică.

1 COMENTARIU

  1. Multumim domnului Cantar pentru faptul ca nu a lasat neobservat evenimentul. Pentru mai multe lamuriri, am sa-l caut la redactie. Sunt convins ca dupa aceasta intalnire ce va fi una cu cartile şi documentele pe masa, multe chestiuni se vor limpezi. Pana atunci voi adauga aici, daca formatul îmi permite, o scrisoare deschisa. Si ea vine sa lamureasca multe.
    Scrisoare deschisă către USR – Filiala Craiova

    Domnilor,
    În legătură cu acel comunicat postat pe pagina oficiala a USR (27.01.2015), comunicat semnat de Gabriel Cosoveanu, în care mă ameninţă cu acţionarea în instanţă, trebuie să stiţi dumneavoastră, cititorii, şi să ştie şi dumnealui (dacă l-a lăsat memoria!) că întâlnirea cu dumnealui (despre care pomeneşte Cotidianul şi despre care vorbesc eu în actele trimise instituţiilor din Romania), mi-a fost mediată de către fostul său profesor (George Sorescu – un om de mare calitate morală şi intelectuală din cadrul Universităţii din Craiova). Seara, a avut loc o convorbire telefonică între cei doi, George Sorescu- Gabriel Coşoveanu, iar în dimineaţa următoare, împreună cu profesorul Sorescu m-am prezentat la uşa blocului în care locuia (Cosoveanu), cu un oarecare cadou. În sacoşele respective erau, printre altele, şi cărţile mele şi ale soţiei, cărţi pe care ar fi trebuit măcar să le răsfoiască, pentru a vota în cunoştintă de cauză în Comisia de Validare a USR. Trebuie să vă spun tuturor că profesorul George Sorescu încă trăieşte. A murit, în urmă cu o lună, fratele acestuia, socrul meu, Nicolae Sorescu.
    Conform celor legale (la un notar, la Poliţie etc), am să rog organele competente să îi ia o declaraţie, în care să povestească doar ce a făcut şi ce a văzut în legatură cu aceasta întâlnire în trei: George Sorescu-Nicolae Balaşa-Gabriel Coşoveanu. Nimic mai mult! Poate, Doamne fereşte, moare omul şi, uite aşa, conducerea USR Craiova mai trage o beţie pe cinste, cu motive, în astfel de condiţii, bine intemeiate.
    Lăsând gluma la o parte, trebuie să vă spun, domnule Coşoveanu, (dumneavoastră şi ceilalţi) că vă bateţi joc de mine şi de soţia mea de ani de zile. Din acest motiv, am apelat la instituţiile statului român, instituţii care se ocupă de cultură, şi nu am dat fuga la Politie şi nici la Justiţie. Uite, abia acum imi dau seama că era mult mai corect să fi organizat un flagrant în momentul când domnul Bazăverde mi-a sugerat să cumpăr o carte cu 2000 de euro, cartea domnului Chifu, abia ieşită de sub tipar! Mi-a sugerat chiar la dumnealui acasă, în camera dinspre răsărit, în care se intra din holul acela mic, cu incă o intrare, într-o altă cameră, pe dreapta. (Sunt convins că ştiţi locaţia!). Tot atunci ar fi trebuit să mă adresez organelor de cercetare pentru a lămuri în ce condiţii Centrul Cultural din Drobeta Turnu Severin a achiziţionat cele 300-400 de cărţi. Din informaţiile noastre (nu este exclus să greşim, dar cine trebuie să verifice o va face), achiziţia a fost doar pe hârtie, pentru încasarea bănuţilor, un fel de bonus la acea lansare cu fast, organizată pe măsura geniului oltean. Cât priveşte dovezile?! Aflaţi, domnule Coşoveanu, că înainte de a mă adresa instituţiilor statului român, am consultat avocati, judecatori etc. În măsura în care vă sunt cunoscuţi termenii, vă garantez că există suficiente probe directe şi indirecte. Las în seama organelor de cercetare chestiunea de la Dunăreni, las şi pe aceea cu Balta de la Bulzeşti şi verisoara cu pricina etc. Există specialişti care să reconstituie întregul parcurs. Şi pentru că tot am amintit despre aşa ceva, am să solicit organelor de cercetare o reconstituire, pas cu pas, a celor 8-9 ani în care v-aţi bătut joc de noi, nu de alta, dar să aducem în prezent toate cele întâmplate. Fie şi numai pentru memoria literaturii!. Dar dacă cei ce se vor ocupa de reconstituire vor veni cu documentele lor şi, evident, dumneavoastră o să negati, că doar e mai simplu să negi, stau şi mă întreb ce o să răspundeţi instanţei când vi se va pune intrebarea de ce ati refuzat de patru ori dosarele de primire (ale mele şi ale soţiei) în USR? Cum aţi putut respinge o cerere de intrare în USR , anul trecut, în 2014, când în ea şi în mapă, se găseau 28 de cărţi (titluri)? începând, la mine, cu roman, roman- eseu (a mai scris Eminescu, Al. Ruso, Maiorescu şi am incercat şi eu, din câte se pare, cu succes), eseu, teatru (regret ca v-am dat volumul de teatru pe holul Universitatii! Pe dumneavoastră, ca de altfel pe mulţi alţii din USR, nu carţile ii interesează!), carte ştiinţifică (am amintit-o chiar dacă nu face parte din mustărie), iar soţia zece volume de poezie? Cum? Vreţi sau nu, domnule Coşoveanu, acceptaţi ideea conform căreia suntem o familie de creatori ai Craiovei şi nu este exclus ca, într-o zi, să vă scuipe lumea pe stradă pentru atitudinea pe care aţi avut-o faţă de noi şi faţă de lumea cu bun simţ. Oare nu sesizaţi faptul că şi in acest moment, în afara unui cerc restrâns, nu va mai bagă nimeni în seamă? Domnule Coşoveanu, instanţa e alegerea dumneavoastră! Pentru noi (pentru mine şi soţia mea), va fi o onoare să punem pe masa ei, a instanţei, tot ce avem. Organele de cercetare, cu siguranţă, işi vor face datoria. După aceea, vom vedea care pe unde scoate camaşa.
    PS. Pana una, alta, USR-ul, în ansamblul său va trebui să dea socoteală de banii chetuiţi, (inclusiv pe salarii de aiurea), bani ce au venit din bani publici (în special, că doar Ministerul Culturii e sponsorul principal! In rest de acolo nu se aude nu se vede! Nimeni nu verifica daca banii dati se duc pe apa sambetei) şi chiar şi pentru ceilalţi, adică din veniturile proprii ale USR (nu este exclus să fie plin de catran, că doar iadul e la tot pasul). Aş mai avea de adăugat o chestiune demnă de luat în seamă de mulţi: nu mai confundaţi Universitatea Craiova cu o cârciumă ordinară şi nici cu un bordel, că o să fim mai mult decat râs de râsul lumii!
    28.01.2015 N. Bălaşa

Comments are closed.