La 50 de ani după Kennedy, un mit şi mister

0
400

Drapele în bernă pe clădirile oficiale, din dispoziţia preşedintelui Barack Obama, care a proclamat ziua de ieri drept „ziua amintirii preşedintelui John F. Kennedy”. De asemenea, minute de reculegere au traversat ieri SUA, care au comemorat moartea lui John Fitzgerald Kennedy, asasinat în urmă cu 50 de ani, în Dealey Plaza din Dallas, statul Texas, de focurile de armă trase de Lee Harvey Oswald, potrivit anchetei oficiale a Comisiei Warren. Oswald, simpatizant marxist, de 24 de ani, a fost împuşcat la rândul său de patronul unui bar de noapte din Dallas, Jack Ruby, pătruns în sediul poliţiei, lăsând ca circumstanţele şi mobilul atentatului să şocheze lumea şi să întreţină mistere. Mitul Kennedy, cel mai tânăr preşedinte american, carismatic şi adept al modernităţii, este intact după o jumătate de secol în inima americanilor. Trei sferturi dintre aceştia îl plasează pe JFK în fruntea liderilor americani moderni, care rămân în istorie ca remarcabili, devansându-i pe Ronald Reagan şi Bill Clinton într-un sondaj Gallup realizat săptămâna trecută. Născut într-o familie înstărită şi influentă din Boston, John F. Kennedy a fost cel mai tânăr preşedinte ales şi primul preşedinte catolic, reprezentantul unei ere de speranţe pentru generaţia „baby boom”. Deşi scurt, mandatul său rămâne memorabil prin fermitatea, adevărat braţ de fier, faţă de Uniunea Sovietică în timpul „crizei rachetelor”, deruta generată de debarcarea ratată a anticastriştilor în Golful Porcilor şi lansarea programului Apollo pentru lansarea unui om pe Lună. Afirmaţiile sale „Ich bin ein Berliner” (Şi eu sunt berlinez), în Berlinul divizat, şi „Nu întrebaţi ce poate face ţara voastră pentru voi, ci întrebaţi-vă ce puteţi face voi pentru ţara voastră”, lansată în ziua investiturii sale, sunt înscrise în memoria colectivă mondială. Aceste fraze reverberante sunt gravate pe o plachetă lângă locul de veci al preşedintelui, la cimitirul militar Arlington, din marginea Washingtonului, vizitat anual de circa trei milioane de persoane. Inclusiv la Dallas, botezat „oraşul urii” din cauza atentatului, s-a desfăşurat ieri o ceremonie sobră, de o oră, în Dealey Plaza, cu lecturi din extrase ale discursurilor preşedintelui, rugăciuni şi muzică adecvată. Avioane militare au survolat oraşul. A fost o întreagă discuţie legată de ceremonia organizată pentru prima dată în 50 de ani la Dallas, în omagiul preşedintelui asasinat. Decizia n-a fost uşoară. Ceremonia s-a vrut gravă şi respectuoasă. Cele 5.000 de persoane care şi-au procurat bilet de intrare în Dealey Plaza s-au supus controlului poliţiei. Protestatarilor li s-a rezervat un alt loc de întâlnire. Invitat de onoare a fost istoricul David McCullough, „bostonian”, – fieful lui Kennedy – ca scriitor respectat şi recunoscut la Casa Albă. Acesta a consultat-o pe Caroline Kennedy (fiica lui John F. Kennedy) înainte de a accepta. Multă vreme, burghezia locală a căutat să se distanţeze de oraş şi de climatul politic al epocii, de asasinatul care a aruncat un stigmat de nedizolvat. În 1972, clădirea în care se afla depozitul de cărţi şcolare al Texasului, unde Lee Harvey Oswald fusese angajat cu o lună înainte de asasinat, a fost distrusă. Ceea ce dăinuie şi acum este faptul că John Kennedy se afla în Dallas în cadrul unui turneu efectuat în Texas. Obiectivul său era clar electoral (nici un democrat nu poate pretinde preşedinţia fără a câştiga în acest stat), dar Dallasul era epicentrul unei drepte ultraradicale, aidoma Tea Party în versiune texană. Pentru dreapta exaltată a Texasului, Kennedy era cel care îl lăsase pe Fidel Castro să rămână la putere şi, mai mult, îi lăsase şi pe negri să câştige teren. De asemenea, desfiinţase unele facilităţi fiscale pentru companiile petroliere. Întreaga familie Kennedy a boicotat mereu, de-a lungul timpului, oraşul, iar prezenţa a 2 dintre cei 11 copii ai lui Robert Kennedy la un eveniment caritabil a făcut titluri mari în presa locală. Numeroase cărţi, filme şi documentare au fost difuzate în ultimele săptămâni în SUA pentru a exploata mitul Kennedy în toată splendoarea sa.