Pesta porcină africană semnalată în toată valea Dunării

0
138
Ultimul „raport” al DSVSA Dolj, cel de ieri, pe frontul „pestei porcine africane”, privind evoluţiile acesteia, pare ceva mai calm, cu situaţii staţionare, în câteva localităţi, printre care Pisculeţ (sat al comunei Piscu Vechi), Măceşu de Jos, Zăval, Gighera, Ostroveni, Cetate ş.a.m.d, de pe valea Dunării. Au murit, afectate de pesta porcină africană (ppa) 141 de suine şi au fost ucise de urgenţă, pentru lichidarea focarelor de boală, 451 de capete. Date seci, concrete şi îngrijorătoare. În nu mai puţin de 21 de localităţi doljene, cu număr mare de focare confirmate –cel mai ridicat a fost la Teasc- specialiştii DSVSA Dolj au trebuit să intervină, fiindcă aşa spune legea, pentru a împiedica răspândirea bolii. Evoluţia acesteia este în permanenţă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator şi zilnic se intreprind acţiuni ferme, în funcţie de circumstanţe. Centrul local de combatere a bolilor (CLCB), o celulă de criză la nivelul Prefecturii Dolj, încearcă să gestioneze o situaţie de excepţie, mai exact o nenorocire, cu grave consecinţe economice. Fiindcă proprietarii animalelor ucise vor fi despăgubiţi de stat, în urma dosarelor întocmite, conform legislaţiei în vigoare. Într-un fel, DSVSA Dolj este de aproape o lună un „stat major” în stare de alertă permanentă. Cât se va prelungi actuala situaţie, fără precedent, nu se ştie, şi atât directorul executiv dr. Andrei Butaru, cât şi adjunctul său, dr. Costică Retea, cu toată experienţa lor îndelungată în profesie, nu se hazardează în evaluări. Fiindcă nu s-au mai confruntat cu aşa ceva. Şi ceea ce ştiu, în materie, au aflat din experienţele trăite ale altora. Totul a început la 19 iunie a.c., când pesta porcină africană a fost confirmată, într-o gospodărie din satul Teasc, prin buletinul de analiză (nr. 1297/20 iunie a.c.) al Institutului de diagnostic şi sănătate animală Bucureşti. Lucruri de acum ştiute. Expectativa este totală. Ceea ce nu se comentează sunt circumstanţele în care a ajuns genomul viral al pestei porcine africane la Teasc. Şi de aici pe toată valea Dunării. Şi în această privinţă se păstrează tăcearea deplină. Când investigarea modului de intreţinere, furajare şi tot complexul de factori care ar fi putut facilita contaminarea, trebuia cunoscut în detaliu, spre a se preîntâmpina, în viitor, situaţii similare. Suntem în faţa unei imense nenorociri, cum să o numim altfel, la nivelul şeptelului doljean, prin numărul mare de suine ucise, şi nivelul ridicat al despăgubirilor ce vor trebui făcute. Crescătorii de animale vor avea în perioada imediată reticenţe în a mai creşte această specie. Specialişti cu ştate vechi, în medicina veterinară, susţin că epizotia se va stinge de la sine. Este făcută, prin comunicările DSVSA Dolj, precizarea că pesta porcină nu afectează oamenii, neexistând cel mai mic risc de îmbolnăvire, virusul având însă, cum spuneam, impact economic. Rămân însă semne de întrebare privind extensia arealului de infecţie –destul de rapidă- pe toată valea Dunării. În ultima informare a DSVSA Dolj sunt menţionate şi 13 cazuri de mistreţi. Şi aici avem o bizarerie: invocându-se rigorile legislaţiei de frontieră, Asociaţiei judeţene de vânători şi pescari sportivi îi este interzis accesul în „insula Copaniţa”, din dreptul localităţii Ostroveni – ar fi nevoie deaprobarea prealabilă a unităţii teritoriale a Poliţiei de frontieră, care se poate da numai după infomarea organului de frontieră al statului vecin, adică Bulgaria – unde numărul de mistreţi a depăşit optimul şi aceştia, trecând braţul Dunării, frecvent, intră în zonele cultivate limitrofe. Că sunt şi purtători de boli, din cauza densităţii, de care vorbeam, nu se ţine seama. Pesta porcină nu are leac, în afară de măsurile curative întreprinse de DSVSA Dolj. Ceea ce este iarăşi o enigmă, fiindcă numeroase ţări din Europa, şi nu numai, s-au confruntat cu acest tip de virus.