Reuniţi la Paris din iniţiativa preşedintelui francez, Francois Hollande, nouă dintre liderii social-democraţilor europeni s-au pus de acord în privinţa susţinerii candidaturii conservatorului luxemburghez Jean Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene. Susţinerea unui candidat de dreapta, a cărui familie politică (PPE) a câştigat la o diferenţă de 24 de mandate alegerile europarlamentare, ar urma, în contrapartidă, să fie răsplătită prin nominalizarea unui social-democrat la preşedinţia Consiliului Europei, ca succesor al belgianului Herman Van Rompuy. „Noi respectăm spiritul care a prezidat alegerile europene, care conferă posibilitatea formaţiunii politice sosite în frunte să-şi desemneze candidatul, în cazul de faţă domnul Juncker”, a declarat Francois Hollande. Dar, a completat el, „există şi alţi lideri europeni care pot avansa nume de inspiraţie social-democrată”. Evocate în context sunt numele danezei Helle Thorning Schmidt, fostul şef al guvernului italian, Enrico Letta, sau fostul premier francez Jean Marc Ayrault. Pentru obţinerea preşedinţiei Comisiei Europene, Jean Claude Juncker are nevoie de susţinerea majorităţii celor 28 de lideri europeni şi de cel puţin 376 de voturi în Parlamentul European. Nominalizarea sa face parte dintr-un pachet care mai cuprinde postul de preşedinte al consiliului European, cel de preşedinte al Parlamentului European şi cel de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă al UE. Reuniunea de la paris, de sâmbătă, a avut loc cu câteva zile înaintea summitului dificil al UE, prevăzut pentru 26-27 iunie la bruxelles, şi a survenit după o recentă întâlnire „anti-Juncker” din Suedia, unde premierul britanic David Cameron şi omologii săi suedez şi olandez, s-au declarat împotriva acestei candidaturi, Angela Merkel căutând să-i convingă că trebuie evitat un blocaj la summitul de la Bruxelles, declarându-şi opţiunea pentru candidatura luxemburghezului. La Paris au fost prezenţi Matteo Renzi, şeful guvernului italian, Sigmar Gabriel, vicecancelarul german şi liderul SPD, Helle Thorning Schmidt (Danemarca), Victor Viorel Ponta (România), Robert Fico (Slovacia), Bohuslav Sobotka (Cehia), Joseph Muscat (Malta), Werner Faymann (Austria) şi Elio di Rupio (Belgia). Manuel Valls şi Martin Schulz, candidat la preşedinţia CE şi fost preşedinte al Parlamentului European, au prezidat întâlnirea grupului socialist. În materie economică şi socială, cei nouă lideri de stânga au convenit în privinţa necesităţii utilizării „tuturor posibilităţilor în materie de supleţe a pactului de stabilitate bugetară”. Social-democraţii s-au pus de acord asupra formulei „reforme contra timp pentru reducerea deficitelor”, acceptată de toţi, cum s-a exprimat Sigmar Gabriel. Hollande s-a întreţinut, în particular, cu Matteo Renzi, înaintea întâlnirii, Italia deţinând preşedinţia UE. Renzi a cerut o relaxare a pactului de stabilitate, care limitează deficitul public al statelor UE la 3% din PIB şi datoria publică la 60%. În opinia lui Van Rompuy, după o întâlnire a acestuia, marţi, la Roma, cu Matteo Renzi, liderii europeni pot schimba regulile, dar condiţiile nu sunt întrunite. În fine, după alegerile europene, marcate de succesul populiştilor şi extremei-drepte în numeroase ţări, summitul informal de sâmbătă a abordat şi chestiunea imigraţiei, „de o manieră conformă cu valorile şi principiile noastre”, a spus Hollande, fără alte precizări. Oricum, Consiliul European din 26-27 iunie de la Bruxelles se anunţă extrem de tensionat, chiar dacă în prealabil s-au făcut eforturi pentru dezamorsarea discuţiilor. Premierul britanic, David Cameron, este pregătit să-i oblige pe colegii săi din UE să se pronunţe printr-un vot asupra numelui viitorului preşedinte al CE dacă aceştia insistă să-l impună pe Juncker, a declarat ieri o sursă din anturajul acestuia.
