Ovidiu Lipan Țăndărică: „De foarte mulţi ani nu am mai cântat la Craiova…”

0
482

După ani buni în care nu a urcat pe vreo scenă din Craiova, muzicianul Ovidiu Lipan Țăndărică a făcut spectacol, aseară, la Casa de Cultură a Studenţilor, alături artiştii Rona Hartner, Stelu Enache, Grupul Balcano, Costică Panţîru şi Fanfara 10 Prăjini. «Am amintiri foarte frumoase de aici, din perioada „Roşu şi Negru”, iar după aceea „Phoenix”, adică din anii ’70. După 1990 am ajuns mai rar la Craiova şi cu atât mai mult mi-am dorit să prezentăm acum un eveniment special publicului craiovean», a declarat Ovidiu Lipan Țăndărică, în cadrul unei conferinţe de presă.

Era numit „copilul teribil al tobelor şi al rock-ului românesc” pe când cânta cu „Roşu şi Negru” – era prin ’67-’68, iar Ovidiu Lipan n-avea nici 15 ani. A continuat să cânte în această formulă până la jumătatea anilor ’70, dar şi în alte formaţii de acompaniament ale vremii. În 1975, când postul de baterist de la „Phoenix” – cea mai populară trupă a momentului atunci – a rămas liber, a fost primul contactat. De atunci a apărut aproape în toate show-urile şi pe toate discurile formaţiei. A fugit din ţară laolaltă cu ceilalţi conduşi de Nicu Covaci, în vara lui 1977, în Germania, şi a continuat să cânte şi acolo. A rămas până astăzi unul dintre cei mai cunoscuţi percuţionişti români, iar concertele lui umplu mereu sălile.

„În spectacolele noastre e o petrecere colectivă”

Mai puţin la Craiova, unde Ovidiu Lipan Țăndărică nici nu îşi mai aminteşte de când nu a urcat pe o scenă… „De foarte mulţi ani nu am fost aici. Nu ştiu de ce… A existat o neconcordanţă în idei. Noi am fost dispuşi să venim de foarte mult timp. Eu sunt în România din 2000 încoace şi tot insist. Am diferite evenimente în toată ţara, nu ştiu cum s-a făcut că nu am ajuns cu un spectacol şi la Craiova”, a declarat acesta. Despre noul proiect muzical, alături de Rona Hartner şi de ceilalţi artişti, spune că este unul special, cu o muzică de suflet. „Am încercat să realizăm un turneu cu o muzică având la bază multiculturalitatea, pentru că acum, mai mult ca oricând, când marea poartă a globalizării este deschisă, avem nevoie de datini obiceiuri, de identitate românească. Încercăm prin nuanţe să facem asta, printr-o muzică de suflet, în care să ne regăsim”, a mai spus muzicianul. „În spectacolele noastre e o petrecere colectivă. Încercăm să transmitem cât mai mult starea noastră de bine”, a adăugat acesta.

Rona Hartner revine după prezenţa în Festivalul „Maria Tănase”

Într-un concert alături de Ovidiu Lipan Țăndărică debuta pe scenă, în 2004, Stelu Enache, iar colaborarea muzicală a celor doi continuă şi astăzi, în acest proiect muzical în stil balcanic. „E o muzică pe care eu am moştenit-o prin viu grai de la părinţii mei, de la petrecerile noastre, ale aromânilor. Reuşesc să fac cunoscută această muzică, una care mie îmi place foarte mult, şi în faţa publicului craiovean într-o formă foarte frumoasă”, a menţionat acesta.

Cinci ani mai târziu, Ovidiu Lipan Țăndărică o întâlnea pe artista Rona Hartner, cei doi cântând pentru prima dată la Paris Jazz Festival. La Craiova, Rona Hartner a mai fost invitată în 2013, când a susţinut un recital în Gala Laureaţilor celei de-a XXII-a ediţii a Festivalului „Maria Tănase”. „Eu, de ani de zile, la Paris, cânt în română. Și am făcut o carieră cu 14 albume în care majoritatea pieselor sunt româneşti, multe compuse de mine. Fiindcă atunci când am ajuns acolo mi-am dat seama că dacă nu îmi afirm identitatea, o pierd”, a afirmat Rona Hartner, care, aseară, a cântat publicului craiovean nu numai în română, ci şi în romani şi în franceză.

***

Concertul a cuprins de piese originale ale lui Ovidiu Lipan Țăndărică (Tango Toledo, Balerina, Ave Maria, Margareta) şi melodii armeneşti compuse în coproducţie (Natalis, Trandafirlu, Bachiţa) până la muzici tradiţionale româneşti foarte cunoscute şi îndrăgite (Sârba lui Jenică, Hora Moldovenească, Sârba de la Cozmeşti, Ciocârlia). Dorinţa artiştilor este ca, în 2016, să îşi promoveze noul proiect muzical în cadrul unui amplu turneu naţional, dar şi în faţa publicului din diaspora.