Un tezaur format din 1.471 de monede din argint, majoritatea turceşti, în greutate de 1806,74 de grame, datate secolul al VI-lea, a ieşit, de curând, la iveală în zona satului Gura Racului, pe raza comunei doljene Bulzeşti. Descoperirea a fost făcută, cu ajutorul unui detector de metale, de un pasionat de arheologie, Dumitru Banţa, care a anunţat imediat autorităţile competente. Tezaurul a fost predat Muzeului Olteniei, urmând ca monedele să fie expertizate şi evaluate de specialişti în numismatică, iar Dumitru Banţa să primească o recompensă de 30% din valoarea lor. „Probabil că acest tezaur monetar a fost îngropat în toamna anului 1600, în urma luptelor pe care Mihai Viteazul le-a dat cu Movileştii în Oltenia”, explică dr. Radu Dumitrescu, coordonatorul Secţiei de Istorie-Arheologie a muzeului. „Nu se pune problema ca în zonă să fie un sit arheologic, este absolut o descoperire întâmplătoare”, spune managerul instituţiei, arheolog dr. Florin Ridiche. Este a treia mare descoperire numismatică pe teritoriul Olteniei din perioada lui Mihai Viteazul, alte două fiind făcute la Rast (Dolj) şi Vlădila (Olt).
Găsite de un arheolog amator, la 50 cm adâncime în pământ
1.471 de monede din argint, provenind din perioada 1548-1595, cele mai multe – 1.415 – fiind turceşti, dar şi opt ungureşti, taleri şi jumătăţi de taleri din Saxonia, Tirol, Ţările de Jos, Polonia, Lituania, Spania, Franţa, emise de conducători importanţi, precum Sigismund III, Ştefan Bathory, Filip II, Ferdinand I, Rudolf II, Maximilian II, Carol IX ş.a., formează tezaurul găsit la Bulzeşti, pe 5 ianuarie a.c., de Dumitru Banţa. Pasionat de arheologie, acesta a folosit un detector de metale, pentru care deţine autorizaţie, scoţând monedele de la o adâncime de aproximativ 50 cm. Dumitru Banţa a respectat legislaţia în vigoare, descoperirea fiind anunţată, în termenul legal, instituţiilor abilitate. Informată a fost mai întâi Primăria comunei Bulzeşti, apoi tezaurul a fost depus integral la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Dolj.
Evaluarea şi determinarea ştiinţifică vor fi făcute de specialişti craioveni
«În data de 7 ianuarie a.c., Direcţia pentru Cultură Dolj ne-a predat în custodie, pentru evaluare şi determinare ştiinţifică, această importantă descoperire numismatică – un tezaur datat secolul al XVI-lea. În perioada următoare vom stabili de când datează fiecare monedă, vom cântări fiecare piesă în parte, ca să putem vedea care este valoarea totală exactă a acestora. Pentru ca aceste piese să rămână definitiv la Muzeul Olteniei, noi trebuie să plătim descoperitorului o recompensă de 30% din valoarea totală a tezaurului monetar, conform legii. Asta şi dacă specialiştii vor stabili că acest tezaur este de valoare excepţională. Eu nu cred că este vorba despre o descoperire arheologică importantă, ci mai degrabă de o descoperire de valoare numismatică, sperăm noi importantă. Rămâne de văzut», a precizat Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei. Evaluarea tezaurului monetar va fi făcută de reprezentanţii instituţiei craiovene, care, la nevoie, vor cere şi sprijinul colegilor specialişti de la Bucureşti.
Majoritatea monedelor turceşti provin din timpul sultanului Suleyman Magnificul
„Probabil că acest tezaur a fost îngropat în toamna anului 1600, ca urmare a luptelor pe care Mihai Viteazul le-a dat cu Movileştii în Oltenia”, a adăugat Radu Dumitrescu, coordonatorul Secţiei de Istorie-Arheologie a instituţiei. „Ca şi cronologie, monedele turceşti provin din timpul sultanului Baiazid II, până la perioada sultanului Mehmed III. Cea mai mare parte a monedelor turceşti sunt din timpul sultanului Suleyman Magnificul. Monedele central şi vest-europene sunt, în special, taleri şi jumătăţi de taleri. Cea mai veche monedă pe care am reuşit să o identificăm până în momentul de faţă reprezintă un taler Carol V datat 1548», a explicat Radu Dumitrescu.
În zilele următoare, specialiştii Muzeului Olteniei se vor deplasa la Bulzeşti pentru a verifica locul descoperirii. «Nu se pune problema ca în zonă să fie un sit arheologic, este absolut o descoperire întâmplătoare. Sunt convins că piesele au fost recuperate în întregime, nu au cum să fie împrăştiate pe o suprafaţă mai mare. Ele, la vremea respectivă, au fost depuse într-un sac de pânză», a mai spus arheologul Florin Ridiche.
Arheolog Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei: «Este vorba de piese bătute din argint provenit din America de Sud, mai ales cele din vremea regilor spanioli. E posibil ca unele dintre ele să aibă în aliaj, pe lângă argint, şi staniu, de aici şi culoarea lor uşor verzuie».
