Unul din 10 copii se naşte prematur

0
473

În România, unul din 10 copii se naşte prematur şi are nevoie de asistenţă medicală adecvată încă din primul minut de viaţă, pentru a supravieţui şi pentru a recupera decalajul, astfel încât să facă faţă mediului extern. Datele arată că 90% din copiii prematuri sau extrem prematuri (sub 32 de săptămâni) supravieţuiesc în ţările dezvoltate, iar în regiunile slab dezvoltate 90% din aceşti copii mor (Raport WHO Born too soon). Numai din fondurile colectate între 2012 şi 2016 din redirecţionarea a 20% din impozitul pe profit, Organizaţia Salvaţi Copiii România a dotat maternităţile din România cu aparatură medicală necesară salvării copiilor născuţi prematur, în valoare totală de 1.245.700 de euro.

Principala cauză de mortalitate infantilă este prematuritatea, care înregistrează o creştere semnificativă în aproape toate ţările lumii. Copiii prematuri au mari şanse de supravieţuire, dacă maternitatea în care se nasc are la dispoziţie aparatură medicală adecvată unei intervenţii rapide.

În Uniunea Europeană, România se menţine pe primul loc în topul ţărilor cu una dintre cele mai mari rate de mortalitatea infantilă, cu o rată de 7,3 la 1000 de nou-născuţi vii în 2016, faţă de media Uniunii Europene care este de 3,7 la mie.

România, cea mai mare rată a mortalităţii infantile din UE

În ultimii şase ani, Salvaţi Copiii România a investit peste trei milioane de euro în dotarea a 77 de maternităţi şi secţii de nou-născuţi din 39 de judeţe ale ţării cu aproximativ 380 de echipamente medicale, care au ajutat la supravieţuirea a peste 31.000 de copii.

România înregistrează cea mai mare rată a mortalităţii infantile în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, acesta fiind unul din indicatoarele cele mai sugestive privind starea de sănătate a populaţiei. Deşi a înregistrat o evoluţie descendentă, mortalitatea maternă se menţine la cote ridicate, cu valori de două ori peste media UE.

Potrivit raportului Eurobarometru, România înregistrează deficienţe severe în administrarea sistemului public sanitar, având o structură învechită de asistenţă medicală.

Din punctul de vedere al dotării cu echipament medical, România este mult sub media ţărilor europene, iar în privinţa resursei umane, la sfârşitul anului 2012, activau 281.000 de profesionişti în domeniul sanitar. Astfel, deşi pregăteşte cei mai mulţi absolvenţi de medicină, România se poziţionează cu mult sub media UE de la toate categoriile de profesionişti din domeniul sanitar. Cele mai mari discrepanţe se înregistrează la medici şi la asistenţi medicali. În privinţa infrastructurii, sunt 3.000 de cabinete în ambulatoriu de specialitate, 1.500 de laboratoare, 300 de furnizori de îngrijiri la domiciliu, peste 7.000 de farmacii şi aproximativ 450 de spitale.

La fiecare 5 ore, un copil mai mic de un an moare

Deşi mortalitatea infantilă a scăzut în ultimele două decenii – de la 24 de decese la mia de naşteri în 1994, la 7,3 la mie în prezent  –, acesta rămâne un capitol nefericit pentru România. După nouă ani de la integrare europeană, ţara noastră ocupă încă primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalităţii infantile aproape dublă. În fiecare an, aproximativ 1.900 de nou-născuţi pierd lupta pentru viaţă. La fiecare 5 ore, un copil mai mic de un an moare. O treime din aceste decese pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame şi copii şi dotarea maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi cu echipamente medicale performante.

Cele mai multe decese se înregistrează în rândul prematurilor. Nou-născuţii cu o greutate mai mică de 2.500 de grame prezintă cel mai mare risc de mortalitate infantilă. Greutatea mică la naştere este dată de mai mulţi factori: malnutriţia sau starea de sănătate precară a mamei, lipsa controalelor prenatale şi a planificării familiale.