Judeţul Dolj, între ajutoare europene şi deficit al forţei de muncă

0
57

colegiu prefectural AIeri, a avut loc şedinţa lunară Ordinară a Colegiului Prefectural Dolj. Au fost dezbătute mai multe puncte aflate pe ordinea de zi, de la rapoartele prezentate de reprezentanţii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru  Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Dolj, Administraţiei Finanţelor Publice (AFP) Dolj, Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Dolj, Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Dolj, până la informarea prefectului cu privire la implementarea Programului Operaţional „Ajutorarea persoanelor defavorizate”, în judeţul Dolj. De departe, semnalul de alarmă a fost tras de şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Dolj.

Semnal de alarmă venit din partea ITM Dolj

 Prefectul judeţului Dolj, Nicolae Sorin Răducan, a prezidat şedinţa de ieri a Colegiului Prefectural Dolj, având pe ordinea de zi discutarea rapoartelor prezentate de conducerile ITM Dolj, DSVSA Dolj, AJFP Dolj, DJS Dolj. Sigur, s-a dat citire situaţiilor la zi, cifre pe undeva seci, s-a ascultat şi s-a luat act de cele prezentate. Ceva a făcut notă aparte: prezentarea făcută de Cătălin Mohora, inspector-şef al ITM Dolj. «Nu vreau să vă reţin foarte mult asupra unor date statistice, pe care le puteţi găsi şi pe site-ul instituţiei noastre, ci să prezint aspecte cu care ne confruntăm zilnic. Activitatea noastră se axează, în principal, pe două componente – Relaţii de Muncă (RM), respectiv Securitate şi Sănătate în Muncă (SSM). Am mai auzit că inspectorii merg pe teren numai ca să dea sancţiuni, ori este fals. Principala noastră atribuţie este cea de prevenire. Sigur, acolo unde sunt dovedite deficienţe majore se merge până la aplicarea sancţiunilor, inclusiv a celor pecuniare, iar, unde este cazul, şi aici vorbim în primul rând de SSM, până la sistarea de activitate. Pe RM, am diminuat fenomenul „muncii la negru”, dar a rămas cel al „muncii la gri”, chiar dacă la cote mai mici. Sunt încă destule cazuri în care ori sunt încheiate fictiv contracte de muncă, ori sunt trecute câte două-şase ore, part-time, dar se lucrează mai mult, ori în cadrul organizaţiilor salariaţilor sunt numiţi de către angajatori reprezentanţi sau sindicatele sunt slab reprezentate. De asemenea, se mai merge pe includerea, în salariul minim, a bonurilor de masă, ceea ce nu este legal. Un alt aspect pe care vreau să-l aduc în discuţie este cel al forţei de muncă plasate în străinătate. Am conlucrat foarte bine, atât cu instituţiile noastre – Poliţie, Jandarmerie, etc. – pentru combaterea traficului de persoane, inspectorii  noştri colaborând cu omologii lor din Anglia, Spania, Italia, ca să dau numai câteva exemple. De asemenea, mai este un aspect îngrijorător, din punctul meu de vedere, pe care îl susţin. Este vorba de un paradox: avem înregistraţi foarte mulţi şomeri, dar nu avem forţă de muncă. De exemplu, la Calafat şi Băileşti sunt două societăţi economice care au mai bine din forţa de muncă recrutată din alte zone decât cea de acolo. Cred că asistăm la o dezvoltare a Craiovei, dar la o subdezvoltare, dacă putem spune aşa, a judeţului. În ceea ce priveşte SSM, mai avem un semnal de alarmă: multe dintre accidente se întâmplă din motive patologice, ceea ce poate conduce la efectuarea examinărilor medicale doar fictiv şi la instructajul periodic formal», a precizat Cătălin Mohora. „Personal, sunt mulţumit de activitatea depusă la ITM, cu atât mai mult cu cât colaborarea între instituţii decurge foarte bine, şi, da, cred că trebuie făcut mai mult pentru atragerea forţei de muncă, inclusiv prin derularea de programe de instruire profesională”, a menţionat Nicolae Sorin Răducan.colegiu prefectural (1) A

Ajutoarele europene – distribuite în totalitate

Reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul judeţului Dolj a mai făcut o precizare: „La nivelul judeţului s-a desfăşurat acţiunea de primire, respectiv predare a ajutoarelor alimentare europene acordate familiilor defavorizate, conform HG. nr. 627/2015, fiind ridicate de la furnizor peste 300.000 de pachete, distribuite în totalitate, pe listele suplimentare fiind aproximativ 37.700 de pachete. Ca persoane beneficiare, vorbim de peste 132.000, 25.000 fiind copii cu vârsta de până la 15 ani, 33.000 care au depăşit 65 de ani. Din total, 56.000 au fost femei, iar aproximativ 11.700 – persoane cu dizabilităţi. S-au aplicat şi măsuri auxiliare privind asigurarea igienei corporale şi a locuinţei proprii (aproximativ 30.000 de persoane), facilitarea pentru un număr aproximativ egal de beneficiari ai serviciilor medicale”.colegiu prefectural (2) A