Cazul Drăgancea a căzut ca un trăsnet asupra APIA Dolj, ridicând, pentru prima oară, mai multe probleme deosebite, tratate sistematic, anterior, cu o superficialitate scandaloasă. Dincolo de flagrantul de luare de mită, organizat de procurorii DNA – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie – în care a căzut directorul executiv al APIA Dolj, la 9 septembrie a.c., la restaurantul „Casa cu Tei” din Craiova, se pun cu gravitate alte întrebări, legate de îndoielnica responsabilitate a celor desemnaţi, de regulă politic, cum a fost şi cazul lui Sergiu Drăgancea, pentru a veghea la corecta aprobare a schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007. Cum competenţa nu se numără printre criteriile în temeiul cărora a fost populată cu angajaţi APIA Dolj, Sergiu Drăgancea se înfundă, mai de grabă, singur, prin propria confuzie asupra responsabilităţii sale, situaţie în care băltesc şi alţii. Prin fişa postului, directorului executiv al unui centru judeţean al APIA i se cere un comportament etic desăvârşit, de excepţie dacă se poate spune aşa, întrucât „asigură derularea procesului de control şi supracontrol la nivel judeţean şi monitorizarea respectării termenelor de realizare; supervizează activităţile referitoare la depunerea cererilor de plată, introducerea acestora în baza de date IACS, precum şi a controalelor administrative; monitorizează activitatea în procesul de autorizare a plăţilor pe suprafaţă; autorizează plăţile pentru tranşele de plată pe suprafaţă la nivelul centrului judeţean; aprobă cererile şi autorizează la plată sumele solicitate, ajutoarele de stat şi subvenţiile de la bugetul de stat; dispune verificarea în teren a înscrisurilor din actele anexate la cererea de solicitare a sprijinului; desemnează personalul suplimentar, la propunerea directorului adjunct, pentru verificarea cererilor şi a celor care fac verificarea în teren a veridicităţii înscrisurilor din documentele anexate cererilor”. Practic, cu excepţia exigenţelor imperative prevăzute în fişa postului, menite a aduce „un folos”, nici una nu-l interesa în mod deosebit. Şi dacă angajaţii de la APIA Dolj bănuiau ce face şeful, ce îndeletniciri lucrative are, credeţi că exigenţa ajunsese în inflaţie? Aiurea. Fiecare avea propria zonă „de influenţă”, dar asta rămâne de demonstrat.
O neregulă… cu rădăcini
Firma Agroanpocultura SRL din Catane nu îndeplinea toate condiţiile generale pentru acordarea sumelor revendicate. Mai degrabă pentru „suprapunerea a 600 ha”, invocată în discuţiile din stenograme, putea face obiectul excluderii de la plată. Fiindcă o suprapunere netrecută cu vederea de funcţionarii APIA împiedică plata întregii sume solicitate, nu doar a celei pentru care cei de la Agroanpocultura SRL „aveau probleme”. Pentru suprafaţa de 600 ha se convine, în discuţia înregistrată ambiental, că „au pierdut amândoi”, adică atât administratorul „denunţător”, Constantin Leonard Gagiu, cât şi directorul APIA Dolj, Sergiu Drăgancea. Cum s-a ajuns la posibilitatea unei asemenea tocmeli pe seama fondurilor europene, în primul rând, este de discutat. Potrivit Ordinului 67/28/03/2011 al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru modificarea şi completarea Ordinului 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, documentele doveditoare solicitate producătorilor agricoli sunt, după caz, titlul de proprietate sau alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate asupra terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune, contractul de asociere în participaţiune, contractul de închiriere, contractul de comodat, precum şi alte acte care fac dovada folosinţei terenului: adeverinţa eliberată de primărie conform înscrierilor din registrul agricol, înscrisuri sub semnătură privată şi aşa mai departe. Ordinul 67/28/03/2011 al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ar trebui cunoscut la toate primăriile din teritoriu, fiindcă se circumscrie prevederilor Regulamentului (CE) nr.73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul Politicii Agricole Comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori. La UE exigenţa e maximă, prin părţile locului ea este mult diluată, unii neştiind pe ce lume trăiesc.
31 de unităţi administrativ-teritoriale defavorizate
Nu mai puţin de 31 de localităţi din judeţul Dolj – Argetoaia, Bechet, Braloştiţa, Bratovoeşti, Brădeşti, Breasta, Bucovăţ, Calafat, Cârna, Călăraşi, Cernăteşti, Ciupercenii Noi, Coţofenii din Dos, Dăbuleni, Desa, Dobreşti, Gighera, Gogoşu, Greceşti, Mârşani, Măceşu de Jos, Ostroveni, Pleşoi, Predeşti, Rojişte, Sadova, Scaieşti, Seaca de Pădure, Secu, Sopot, Teasc – sunt considerate zone defavorizate de condiţii naturale specifice. Este vorba de localităţi fie amplasate în zona colinară, fie în zona nisipoasă a Doljului. Pentru terenurile din aceste localităţi subvenţia din partea UE este mai mare cu aproape 80 de euro la hectar.
Legalitatea desăvârşită rămâne un deziderat
Intrarea în desăvârşită legalitate a exploatărilor agricole din Dolj, asta presupunând raportarea exactă a suprafeţelor agricole utilizate în scopuri productive sau pentru păşunat, pentru care au fost încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere, titlu gratuit, înţelegere verbală, rămâne un deziderat. Consiliile locale au o serie întreagă de prerogative, fiind responsabile de realitatea datelor înscrise în documentele anexate cererilor de plată. Ori, din câte ne-am convins, după eclozarea cazului Drăgancea şi verificarea veridicităţii datelor firmei Agroanpocultura SRL, există o superficialitate găunoasă, care vegetează, cu vigoare, la nivelul primăriilor doljene. Practic, ceea ce se raportează la Registrul agricol, dacă se raportează, aia se şi consemnează. Între administratorii exploatărilor agricole de pe raza aceleiaşi localităţi se practică înţelegeri tacite, fiindcă interesul este acelaşi: subvenţia europeană. Dacă mai adăugăm, ceea ce spuneam şi în numărul de ieri al cotidianului nostru, că nu se ştie cu exactitate ce suprafaţă este cultivată sau rămâne necultivată, nu adăugăm mare lucru, fiindcă negocierea poate fi antrenată pe orice detaliu. SC Agroanpocultura SRL este o firmă deocheată în judeţul Dolj. Cei care s-au încurcat cu administratorii ei, sau reprezentanţii acestora, pot oricând avea o problemă cu legea. Care există, atunci când se doreşte.
CARMEN ZUICAN şi MARIN TURCITU
