Ciclismul amator: numai şi numai efecte benefice!

0
175

cicloturismCu întârziere mare, ciclismul amator câştigă adepţi şi în Craiova, dar şi pe tot cuprinsul Doljului. Şi chiar dacă nu sunt multe la număr, asociaţiile sportive de profil existente-„DauPedală” şiCycling Team”–îşi comensurează deja activitatea membrilor printr-o agendă de acţiuni, tot mai robustă, comparabilă cu a altor asociaţii din ţară. Mai există, însă, pe lângă asociaţiile menţionate, un număr, nu mare, de ciclişti amatori, care se cunosc şi respectă între ei. Pledoaria noastră pentru ciclism şi cicloturism poate părea oarecum tardivă, deşi citându-l pe Sir Chris Hoy, multiplu campion olimpic şi mondial, sportivul anului în Marea Britanie în 2009, în „Cycling Weekly”, unde recomandă cu asiduitate această opţiune, spre a avea o bună formă fizică, a controla stresul, a evita atacul cerebral, infarctul, obezitatea, depresia ş.a.m.d. am fost stimulaţi în demersul nostru. O subliniere: chiar dacă nu suntem în Danemarca, Olanda sau Germania, ţări europene de referinţă în privinţa practicării ciclismului, multe lucruri ar trebui realmente pe deplin clarificate, având în vedere recentul proiect de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Normelor metodologice referitoare la crearea, amenjarea şi omologarea traseelor de cicloturism. Potrivit actului normativ menţionat, pe lângă Consiliile Judeţene ar urma să fie organizate „comisii judeţene de cicloturism, ca structură fără personalitate juridică, formate din reprezentanţi ai administraţiei publice, inclusiv de la structurile cu atribuţii în domeniul amenajării şi urbanismului, circulaţiei şi siguranţei rutiere”. Evidenţa cicloturiştilor ar urma să fie ţinută de către Consiliul Judeţean, iar la nivel naţional de autoritatea publică centrală în domeniul turismului. Căile de comunicaţie de interes public, incluse în ciclotrasee, sunt deschise accesului public pentru biciclişti, indiferent de proprietarul sau administratorul căii de comunicaţie şi de tipologia acesteia. Cum suntem în faţa unui proiect de hotărâre a cărei materializare se tergivesează sine die, în traficul rutier bicicliştii sunt în continuare priviţi, cu ostilitate, de conducătorii auto şi nu numai. Respectul, dar şi înţelegerea, pentru biciclişti se formează anevoios. Şi aici ne deosebim radical de cei cu care ne place să ne comparăm.cicloturism 2

La Copenhaga, mai multe biciclete decât cetăţeni

În Danemarca ciclismul este o aptitudine, precum vorbitul sau mersul în picioare. 50 la sută din populaţia capitalei acestei ţări nordice merge pe bicicletă şi potrivit unor date statistice numărul acestora îl depăşeşte pe cel al locuitorilor. 63% din membrii Parlamentului sosesc la Palatul Christiansborg, din centrul Copenhaga, pe bicicletă. În curricula şcolară, de la clasele mici există prevăzute ore pentru însuşirea exigenţelor de circulaţie rutieră. Paradoxal, numărul kilometrilor parcurşi cu metroul în Copenhaga este la jumătatea celor parcurşi pe bicicletă. Un studiu al Institutului pentru Exerciţii şi Ştiinţă în Sport, din cadrul Universităţii din Copenhaga, pe 30.000 de persoane, atestă că folosirea bicicletei reduce o serie întreagă de riscuri, în comparaţie cu persoanele sedentare. Cotat drept oraşul bicicliştilor, cu un ridicat nivel de trai, Copenhaga are peste 390 de kilometri de benzi pentru biciclete. Într-o impresionantă reţea. Deja se vorbeşte de autostrăzi pentru ciclişti şi autostrada Copenhaga-Albertslund (22 kilometri), fără semafoare, dar cu staţii de revizie, se va mări.

 Tot în capitala Danemarcei există şi cea mai circulată pistă pentru biciclete din lume – Dronning Louise’s Bro. Pe aceasta circulă, zilnic, până la 40.000 de ciclişti.

În Copenhaga, numărul bicicletelor şi al mopedelor a depăşit numărul maşinilor personale pe străzile din oraş. Peste o treime din locuitori merg la serviciu pe bicicletă zilnic, celelalte 2 treimi folosesc transportul în comun sau maşina proprie. Autorităţile locale sporesc an de an numărul şi lungimea liniilor pentru biciclete. Să nu scăpăm din vedere că de la clasele mici la cele avansate, elevii merg la şcoală pe biciclete.

Pasiunea funciară a danezilor pentru mersul pe bicicletă este fabuloasă şi nu uşor de înţeles. Paradoxal, nici în anotimpul rece nu se renunţă la biciclete. Indiscutabil, este o altă lume, mult mai aşezată, mult mai calmă în gesturi, cu mai multă vocaţie pentru mişcare, care deţine o tradiţie de-a dreptul notabilă în această privinţă.cicloturism 1

Şi totuşi în Craiova…

N-am putea vorbi de o indiferenţă frapantă a administraţiei publice locale faţă de biciclişti. Există un velodrom în Parcul „Romanescu”, mai mult sau mai puţin „exploatat”. Există marcaje pe anumite artere de circulaţie. Există discuţii. Dar suntem încă departe de atingerea unui deziderat, compatibil cu ceea ce există în alte ţări europene. Poate că în momentul în care actul normativ, menţionat în preambulul acestei pagini, va deveni viabil, vom şti mai bine cum stăm. O idee, nu lipsită de interes, ar putea fi închiderea circulaţiei rutiere, la sfârşitul săptămânii, pe Bulevardul „Ştirbei Vodă”, oferind astfel bicicliştilor, de toate vârstele, un traseu sigur. Dar, fireşte, pot exista şi alte păreri, care inventariate, ar avea menirea de a ne apropia de lumea civilizată, fiindcă, deocamdată, suntem în teritoriul comediei româneşti „Vin cicliştii!” (1968), în regia lui Aurel Miheles.

O rută la îndemână, pentru iubitorii de ciclism şi plimbări în aer liber, poate deveni Craiova-Cârligei-Bucovăţ-Balta Verde, apt a fi parcurs, în ritm alert, în circa o oră, accesibil celor care au biciclete tip MTB. De asemenea, un alt traseu, acesta pe ruta Craiova-Breasta- Predeşti- Brabova- Seaca de Pădure-Carpen Cleanov- Verbiţa- Pleniţa-Orodel- Cornu- Vârtop- Plopşor- Sălcuţa-Terpeziţa, dus întors, destul de agreabil, poate arăta şi ce peisaje plăcute are Doljul.

De altfel, în ultimii ani, şi în capitala Olteniei, ciclismul atrage, cum spuneam, tot mai mulţi tineri, ispitiţi şi de performanţe, dar în primul rând de efectele benefice ale acestui sport.1

Oltenia văzută din şaua bicicletei

Marin Sorescu a văzut Craiova din car, pe dealul Şimnicului, cu mulţi ani în urmă. Cum o descrie, se ştie deja. Din şaua bicicletei, vă garantăm, este altceva. Merită văzute toate împrejurimile Băniei, mai ales că în condiţiile actuale de trafic, cicloturismul de şosea, de lungă distanţă, este o activitate riscantă. Aşadar, mult mai atractivă devine reţeaua de drumuri comunale, agricole, forestiere, de poteci şi chiar unele şosele transcarpatice. Nu doar din punct de vedere sportiv ci, cum spuneam, şi al peisajelor inegalabile văzute, bineînţeles, din şaua bicicletei. La categoria „mari traversări”, pe lângă Transfăgărăşan, există trasee interesante precum Transalpina, ce traversează Munţii Parâng, pe ruta Novaci – Rânca – Obarşia Lotrului – Oaşa – Sebeş sau în Banatul Montan, în masivele Semenic, Nemanu, Aninei, Almăjului, Locvei, Cernei si Ţarcului.

Pentru a veni în sprijinul amatorilor de ciclism, Administraţia Parcului Naţional Buila-Vânturăriţa a lansat un site de prezentare cuprinzător al ariei naturale, unde informaţiile pentru cei care îl vizitează pe bicicletă abundă. Pe harta interactivă (http://hartainteractiva.oltenia-biking.ro/) sunt prezentate diferite informaţii privind cele 13 trasee desemnate (10 pentru mountain bike, de diverse dificultăţi, şi 3 pentru cicloturism). Informaţiile afişate cuprind un profil al traseului, lungimea, panta medie, maximă, diferenţa de nivel, precum şi altitudinile de pe parcurs. Iată şi câteva trasee ce pot fi parcurse în zonă: Traseu de cicloturism Horezu – Vaideeni (Horezu – Vaideeni – Izvoru Rece – Mariţa – Cerna – Rugetu – Mogeşti – Slătioara – Măldăreşti – Horezu), Traseu MTB „Cheia” – grad de dificultate DIFICIL Satul Valea Cheii – Schitul Iezer – Valea Cheia – Cantonul Comarnice – Curmătura Stogşoare – Şaua Hădărău – Vârful Căprăreasa – Muntele Stâna Bătrână – Vârful Gera (1886 m) – retur, Traseu cicloturism „Oltenia de sub Munte” Rm. Vâlcea – Vlădeşti – Valea Olăneşti – Păuşeşti-Măglaşi – Pârâul Debrădet – Satul Neghineşti – Satul Popeşti – Dealul Deluşelu – Satul Dobriceni – Dealul Dobriceni – Satul Bărbăteşti – Dealul Costeşti – Satul Pietreni –  Culmea Stogu – Mănăstirea Bistriţa – Bistriţa – Dealul Neagota – Romanii de Jos – Horezu – Vaideeni – Izvoru Rece – Mariţa – Cerna – Rugetu – Mogeşti – Slătioara – Măldăreşti – Horezu – Bogdăneşti – Costeşti – Negruleşti – Bârzeşti – Pietrari – Băile Govora – Govora Sat – Gătejeşti – Satul Teiuşu – Ocniţa – Ocnele Mari – Rm. Vâlcea.

RADU ILICEANU şi LAURENŢIU CANŢĂR

albert einsteinO persoană care merge pe bicicletă 6 ore/ săptămână îşi diminuează riscul decesului prin boli cardio-vasculare de 4 ori comparativ cu riscul de deces pe care l-ar avea prin accidente rutiere (kifer.nd).

***

Un studiu danez arată că persoanele care nu merg pe bicicletă au un risc de mortalitate cu 40% mai mare comparativ cu persoanele active. (van Loon & Broer, 2006)

***

“Mi-a venit ideea în timp ce mergeam pe bicicletă (n.r. – despre Teoria Relativităţii)” – Albert Einstein.

***

„Când moralul este scăzut, când zilele par întunecate, când abia dacă mai merită să speri, pur şi simplu urcă pe o bicicletă şi ieşi la o plimbare pe drum, fără să te gândeşti la nimic altceva decât călătoria pe care o întreprinzi” – Arthur Conan Doyle.