Sirienii din Craiova le-au sărit în ajutor conaţionalilor

5
163

Povestea cutremurătoare a unui medic sirian, stabilit la Craiova, spusă ieri, cu lacrimi în ochi, despre clipele de coşmar prin care trec conaţionalii săi din Siria, m-a făcut să-mi reamintesc momentele triste ale Revoluţiei din Decembrie 1989. Dar sirienii stabiliţi în România nu sunt indiferenţi la problemele celor rămaşi acasă, la Damasc, la Homs sau în orice altă localitate siriană, greu încercată. Acesta este motivul pentru care sirienii din România s-au reunit într-o comunitate inimoasă, „Comunitatea Siriană Liberă din România”, şi împreună cu ceilalţi sirieni stabiliţi în marile capitale europene au înfiinţat un comitet de întrajutorare, care, periodic, se organizează ca la carte şi le duc confraţilor din Siria ajutoare umanitare: alimente, medicamente, bani, saci de dormit, pături etc.

Medicamente şi aţă chirurgicală pentru sirienii răniţi

Peste 500 de sirieni din întreaga Europă s-au întâlnit în localitatea Keles din Turcua, unde şi-au instalat tabăra, până duminică, 18 martie. Din România au fost 50 de sirieni, iar din Craiova, în jur de zece. „Am fost plecat timp de o săptămână cu un convoi umanitar, alături de alţi sirieni din Craiova şi din alte oraşe importante din România. Scopul nostru este să ducem la familiile nevoiaşe din Siria ajutoare. Le-am dus medicamente şi aţă chirurgicală, pentru că sunt foarte mulţi răniţi. Avem rude în suferinţă. Sunt operaţi şi au nevoie de medicamente. Este un genocid. Am ajuns până la graniţa dintre Turcia şi Siria, dar Serviciile de Securitate siriene nu ne-au permis intrarea în ţara natală, în Siria. Nu este pentru prima oară. Acest lucru s-a întâmplat de fiecare dată când am vrut să ajungem acolo. Numai că de această dată a fost cu totul altceva. Am mers paralel cu graniţa Siriei, cam 500 de kilometri. Am făcut cu totul peste 4.500 de kilometri, am ajuns atât de aproape de oraşul meu natal. Cu toate acestea, nu am putut să-mi văd familia, să mi-o strâng în braţe, pentru că nu am fost lăsat să intru în Siria. Este devastator. Am fost la 30 de kilometri de casa mea şi la un metru de sârma ghimpată, care trasează graniţa dintre Turcia şi Siria. Nu pot să vă transmit în cuvinte ceea ce am simţit atunci… Am lăsat ajutoarele la un metru de graniţă, la refugiaţi, sper să le fie de ajutor. Nu ne vom opri aici, nu îi vom uita şi îi vom ajuta cu tot ceea ce putem şi noi…”, a spus, cu lacrimi în ochi, dr. Ahmad Chawi.


La nivelul MAE au fost înregistraţi 247 de cetăţeni români (şi familiile lor), dintre care 19 la Departamentul Consular şi 228 la Ambasada României la Damasc. Cetăţenii români aflaţi în Siria sunt sfătuiţi să se înregistreze în Registrul Unic al Ambasadei României la Damasc pentru asistenţă consulară, pentru a fi în permanenţă informaţi în legătură cu posibilităţile de asistenţă şi cu evoluţia situaţiei din zonă.

5 COMENTARII

  1. Sunt momente grele pentru orice sirian liber cand afla de la domnul dr. Ahmad Chawi stare refugiatiilor sirieni din Turcia, mai ales conditiile asigurate cestora de catre autoritatea turca.
    acum dupa ce am aflat adevarul multime de declaratii oficiale facute de autoritatea turca??!!! stim ca sirieni liber din romania ce avem de facut de acum inainte.
    multumesc membrii comunitatii siria libera din romania, multumesc domnul Marga Bulugean pentru articolul.

  2. All right….after I translate the report into English please let me say few words….
    Not matter if you’re Syrian, Turkish, French, Romanian….or even American, no one would be happy to see a bare foot child, a homeless woman, a naked old man….whither he’s with his government’s procedures or against it all at once…..there’s something called ‘humanity ‘….
    For me, it wasn’t the same when I read about those homeless people, Syrian people like me, at the news….when Dr. Chawi told me about them I felt the pain in his words, especially that he saw them and lived with them for only a week ….and that pain transferred into my own heart.
    Some of those helpless people came to Damascus and we were very glad by helping them, but those who couldn’t we were helpless like them…..someone might say ‘ if they came to other Syrian country side it would be better for them’……well, they didn’t, no one could know what the circumstances they faced that they only took their children and run away…..
    Helping them by sending assistance to them ‘ food , clothes, medicines …’ would be useful…..but not the real solution for the future….they needs to came back to their homes, to their country ….that’s what we must work on it, and by saying ‘we’ I mean all of us, Syrian government, National Council, Expatriate…… please STOP fighting for just few weeks and find a way to solve their dilemma.
    And the next time someone went there please, please, please DON’T hold any flag in your hand, not a photo, nor any supplication …. Be Neutral….don’t talk in any other sides words, don’t take any sides places …..just be a human…..a man/ woman helping his brother/ sister/ child …….

Comments are closed.