România încheie cu remiză şi pe locul 3 grupa din Liga Naţiunilor

0
150

România a încheiat o nouă ediţie a Ligii Naţiunilor, iar concluzia e că nu ştim unde ne aflăm. N-am câştigat grupa, dar nici n-am retrogradat. N-am bătut Irlanda de Nord, care a pierdut toate celelalte meciuri, dar avem câte o victorie cu Austria şi Norvegia, chiar dacă una dintre ele la masa verde. Nu ne-am suit pe locul 2 în grupă, dar mai important e că am urcat în urna a doua valorică pentru tragerea la sorţi a Mondialului următor. Nu ştim cât ne ajută asta, fiindcă în urna a treia regăsim multe echipe care ne sunt superioare. Nu ştim dacă vrem să jucăm super-ofensiv, aşa cum am început această competiţie, sau vrem să ne apărăm, aşa cum am terminat. Fiindcă am aliniat 5 fundaşi contra unei echipe, Irlanda de Nord, care nu ştie să atace, decât să centreze în careu. Nu ştim de ce nu am încercat să jucăm tot meciul ca în ultima jumătate de oră cu Irlanda de Nord, fiindcă am arătat ceva doar cu cuţitul la os. Sau poate ştim: pentru că am renunţat la sistemul prost ales la început. Nu ştim dacă va continua Rădoi sau dacă se caută alt selecţioner. Nu ştim nici măcar ce înseamnă această competiţie, Liga Naţiunilor, la ce ne foloseşte, încotro ne duce. Nu ştim ce nouă filosofie propune Rădoi, dacă în barajul cu pescarii islandezi nu am avut nicio ocazie de gol. Nu ştim de ce Man defilează prin Liga I şi la naţională e spart. Nu ştim de ce i-am adus la lot pe Creţu, mijlocaşul, rezervă prin Slovenia, pe Mogoş, plecat la muncă în Italia, pe Creţu, fundaşul dreapta, care este aproape să de retragere şi încă n-a dat o centrare de calitate. Nu ştim de ce naturalizăm un fundaş străin de 34 de ani.  Nu ştim de ce Rădoi, un antrenor tânăr, preferă să fie selecţioner şi să aibă câteva acţiuni pe an, decât să muncească zilnic la o echipă de club, fie ea de oriunde. Nu ştim la ce ne folosesc aceste calificări la turneele finale U21, dacă aceste generaţii nu confirmă şi la “echipa mare”. Că pe Haaland nu l-am văzut la Europeanul de tineret. Nu ştim…

Ştim însă că nu am mai mers la un Mondial din 1998 şi avem tupeul să pretindem că vom ajunge la următorul, deşi avem una dintre cele mai slabe echipe naţionale din istoria fotbalului românesc.

Irlanda de Nord – România 1-1

Au marcat Boyce ’56 / Bicfalvi ’81.

Irlanda de Nord: Peacock-Farrell – Ballard, Evand, Cathcart – Kennedy (Lewis ’66), McNair, Smith (Galbraith ’79), Mccann, Dallas – Magennis (McLaughlin ’79), Boyce (Washington ’66). Selecţioner: Ian Baraclough.

România: Tătăruşanu – Nedelcearu, Cristea, Toşca (Bicfalvi ’74) – Creţu (Mogoş ’64), Marin, Nistor, Camora, – Man (Maxim ’64), Alibec (Băluţă ’87), Tănase (Ganea ’87). Selecţioner: Mirel Rădoi.