Gala profesioniştilor în restaurare are loc, din nou, la Craiova

0
108

Salon Restaurare (7)Peste 115 piese aparţinând patrimoniului cultural naţional, ce provin din colecţiile, depozitele şi expoziţiile a peste 25 de instituţii muzeale, religioase sau colecţii particulare din ţară, sunt prezentate în cadrul Salonului Naţional de Restaurare, care s-a deschis, ieri, la Craiova, în organizarea Muzeului Olteniei, prin Laboratorul de Restaurare şi Conservare, cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj. Evenimentul, devenit deja tradiţie, este însoţit de Conferinţa Știinţifică Internaţională „Materie şi materiale în/pentru conservarea patrimoniului”, care reuneşte peste 90 de experţi restauratori din ţară şi 16 invitaţi din străinătate. Pe parcursul a două zile, participanţii vor susţine comunicări, urmate, mâine-seară, de la ora 18.30, de ceremonia de decernare a premiilor Galei Restaurării Româneşti 2017. Joi, 21 septembrie, va fi organizată o excursie documentară la Mănăstirea Cozia şi Cetatea Făgăraşului.

„Dragi colegi, suntem deosebit de bucuroşi că aţi venit sau revenit la această distinsă manifestare a Muzeului Olteniei şi sperăm ca în zilele următoare să aveţi posibilitatea să schimbaţi cunoştinţe şi idei despre cum desfăşuraţi această meserie a restaurării patrimoniului cultural naţional. O meserie foarte importantă, pentru că, până la urmă, publicul care vizitează muzeele vede în primul rând rezultatul muncii dvs.”, s-a adresat participanţilor la eveniment Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei. „O să aveţi posibilitatea să vedeţi aici un muzeu modernizat, nou. La finele lui 2016, după o perioadă de 10 ani, au fost finalizate toate investiţiile de modernizare a instituţiei, atât în infrastructură, cât şi în expoziţii”, a adăugat acesta.

Profesionalismul şi perseverenţa craiovenilor, apreciate de invitaţi

Salon Restaurare (38)La investiţiile făcute pentru a avea un astfel de muzeu de talie europeană s-a referit, ieri, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj. „Suntem prietenoşi cu cultura”, le-a spus invitaţilor Ion Prioteasa, precizând că numai restaurarea a costat aproximativ 8 milioane de euro, alte 2,5 milioane euro fiind investite în construirea noii clădiri. La acestea se adaugă susţinerea financiară pentru celelalte instituţii din subordinea CJ Dolj şi donaţiile unor importanţi oameni de cultură, care ne-au îmbogăţit patrimoniul. „Ceea ce mă impresionează aici, la dvs., este acest proiect extraordinar care înseamnă dăruirea pentru cultură. El ar trebui să fie văzut peste tot în România”, a afirmat, în acest context, Gheorghe Popa, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Salon Restaurare (68)La deschiderea Salonului Naţional de Restaurare şi Conferinţei Știinţifice Internaţionale „Materie şi materiale în/pentru conservarea patrimoniului – MATCONS 2017 a participat, şi în acest an, Virgil Niţulescu, preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, care a apreciat profesionalismul organizării celor două evenimente şi preocuparea permanentă de a pune în contact, în cadrul acestora, specialişti români şi din străinătate. Un efort cu atât mai mare, a subliniat domnia sa, cu cât „noi nu avem la fel de mulţi bani şi atâtea resurse umane – şi aceasta este partea cea mai gravă cu care se confruntă muzeele din România, mai ales în domeniul conservării şi restaurării”. Virgil Niţulescu i-a sugerat şefului la Laboratorului de Restaurare şi Conservare din cadrul Muzeului Olteniei, Țuţu Bărbulescu, ca la ediţia viitoare a MATCONS „să aibă în vedere acele bunuri culturale restaurate care sunt legate de centenarul Marii Uniri”.

Obiecte de patrimoniu unicat, unele înregistrate în categoria „Tezaur”

Salon Restaurare (79)Salonul Naţional de Restaurare reuneşte, la această a XVII-a ediţie, în spaţiul expoziţional din Sala „Ștefan Ciuceanu”, obiecte de patrimoniu unicat, altele rare, de o valoare inestimabilă – din ceramică, sticlă, metal, os, lemn, dar şi picturi, cărţi vechi, pergamente şi diverse documente aparţinând patrimoniului cultural naţional, unele înregistrate în categoria „Tezaur”. Expoziţia va putea fi vizitată pe parcursul următoarelor două luni.

Biroul de salon în stil Regence, datat 1710, ce a aparţinut lui George Călinescu – piesă extrem de valoroasă aflată în Colecţia „George Călinescu”, deţinută de Academia Română, spectaculoasa broderie în lemn, acoperită cu foiţă de aur şi argint, a uşilor împărăteşti de la „Curtea Domnească” (Târgovişte), vase de lut din perioada dacică şi romană, amfore (datate sec. IV-VI), valoroase tablouri ori pistoale cu cremene aflate în impresionanta colecţie de arme a Muzeului Naţional Brukenthal Sibiu, icoane împărăteşti cu ferecături de metal, foiţe metalice, unele chiar cu pietre preţioase – „Sf. Arhanghel Mihail” (1799), „Sf. Nicolae şi Sf. Alexie”, cărţi vechi religioase cu suport de lemn, îmbrăcate cu piele de viţel şi ferecătură de fier – „Tetraevanghel”, „Tetraevangheliar” de sec. XVI, deţinute de colecţiile Muzeului Naţional al Literaturii Române Bucureşti, respectiv Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească”– sunt doar câteva dintre cele peste 115 piese aduse în expoziţie.

Despre noi tehnici şi materiale pentru investigare/conservare/restaurare

Salon Restaurare (84)Toate au fost restaurate în perioada 2016-2017, de experţi din cele mai importante laboratoare din ţară, prin uzitarea celor mai noi tehnici şi materiale pentru investigare/conservare/restaurare în domeniile ceramicii, textilelor, hârtiei vechi şi metalului. De altfel, aceste metode vor face şi subiectul discuţiilor Conferinţei Știinţifice Internaţionale „Materie şi materiale în/pentru conservarea patrimoniului” – manifestare ştiinţifică internaţională, emblematică pentru restaurarea din România, la care iau parte peste 100 de experţi restauratori, majoritatea din ţară, dar şi din SUA, Marea Britanie, Portugalia, Italia, Spania, Turcia, Serbia, Ungaria, Slovenia şi Croaţia.

Conferinţa oferă participanţilor oportunitatea de a se pune la curent cu cele mai noi studii privind complexul proces al restaurării, aparatura de investigaţie modernă, aspecte ale procesului tehnologic modern utilizat în acest domeniu, precum şi abordarea interdisciplinară a noilor tehnologii informaţional-comunicaţionale (investigaţii fizico-chimice, sisteme/ingineria software în conservare, biotehnologie etc.).