Efectele mai degrabă psihologice, decât biologice ale epidemiei!

0
282

Îngrijorarea este de o amplitudine fără precedent, cum n-am mai trăit poate, de la cutremurul din 1977, când Craiova, de pildă, şi cei mai în vârstă îşi amintesc, a fost unul dintre oraşele greu lovite. Şi atunci eram cu toate gândurile aprinse şi la problema unei posibile epidemii ameninţătoare, dar dincolo de factologia propriu-zisă şi de epicul în contină schimbare al cazurilor şi întâmplărilor de tot felul, era instituită o teribilă bună organizare. De sorginte militară. Societatea este afectată în prezent şi de o psihoză generalizată, în timp ce patologia medicală prorpiu-zisă, contaminarea sau suspiciunile de contaminare sunt, din fericire, substanţial mai reduse. Coronavirusul este un adversar îngrijorător. O ameninţare reală, cum a spus-o şi Ursula von der Leyen. Lucrurile nu stau bine nicăieri pe continent. În Belgia, ca să dăm un exemplu, „Le Soir” cita ieri 243 de noi contaminări: 133 în Flandra, 41 la Bruxelles, 66 în Walonia; 1486 infecţii detectate şi 14 decese. Cu alte cuvinte, într-un asemenea context delicat, ministrul de Interne, Marcel Vela, reînscăunat, care emite ordonanţe militare trebuie să aibă în vedere, odată cu declararea stării de urgenţă, pentru 30 de zile, la nivel naţional, şi ceea ce ţine de menţinerea unui tonus de încredere al populaţiei. Transparenţa este esenţială pentru încrederea cetăţenilor şi necesară pentru controlul epidemiei. Indiscutabil. Decretul prezidenţial, privind instituirea stării de urgenţă, care va fi votat astăzi de Parlament, nu acoperă toată paleta aşteptărilor. Şi nici nu avea cum. Ceea ce atrage atenţia este faptul că statele europene membre UE au optat pentru strategii apropiate, dar nu identice. Până deunăzi atrăgea atenţia incoerenţa cooperării depline la nivelul UE, pentru a ţine sub control coronavirusul, fiindcă exact, ca şi în cazul schimbărilor climatice, pandemia necesită niveluri ridicate de cooperare. Şi din trecutul imediat –SARS, MERS, COVID-19 ştim că prevenirea (igiena adecvată a mâinilor, evitarea atingerii feţei, autoizolarea) se circumscrie normelor obligatorii. Pentru 30 de zile intrarea în UE nu mai este permisă persoanelor care nu sunt cetăţeni ai blocului comunitar. Dar şi o veste bună: marţi după-amiază cei 27 au luat act prin videoconferinţă de principalele propuneri ale Comisiei Europene în cadrul unei reuniuni la care au luat parte şi Christine Lagarde, preşedinta BCE, şi Mario Centenon, preşedintele Eurogrupului. Laboratorul german CureVac va primi 80 de milioane euro, în cadrul noului program pentru cercetare şi inovaţie Horizon-Europe, pentru accelerarea punerii la punct a vaccinului „până la toamnă” a anunţat Ursula von der Leyen. Societatea CureVac cu baza în Tubingen -Bade-Wurtenberg- a asigurat preşedinta Comisiei Europene că cercetările sunt avansate şi că „bătălia din culise” a permis Europei să conserve CureVac. Sunt şi alte proiecte implementate, finanţate de Uniunea Europeană, pentru dezvoltarea vaccinurilor şi tratamentelor contra Covid-19, şi vaccinurile potenţiale sunt în studiu şi vor fi testate în cadrul încercărilor clinice. Există emoţie în exces, supărare deplină, generată de ceea ce se întâmplă în plan economic, dar se întrevăd şi speranţe.