În zi aniversară – la 17 decembrie 2012 marcându-se împlinirea a 108 ani de la primul concert al Societăţii Filarmonice din Craiova –, Filarmonica „Oltenia” a propus reprezentanţilor instituţiilor muzicale şi de spectacol ale urbei, ca şi celor de învăţământ de profil, un colocviu de istoriografie cu o temă generoasă: «Viaţa muzicală a Craiovei – ieri şi azi». O propunere, din păcate, neacceptată de prea mulţi, fapt care nu a făcut însă ca discuţiile celor prezenţi să fie neinteresante ori lipsite de consistenţă.
Rolul şi rostul unei astfel de instituţii într-o vreme a incertitudinilor din plan social, politic, economic şi într-o piaţă concurenţială acerbă, destinul muzicii şi al muzicianului, remuneraţia artistului ori lipsa politicilor culturale au fost doar câteva dintre reperele unui dialog constructiv, purtat pe parcursul a două ore şi jumătate. Unanim reclamată de participanţii la colocviu a fost lipsa programelor pentru educaţia muzicală din învăţământul actual, ceea ce afectează nu numai modelarea personalităţii copiilor, ci şi, mai târziu, formarea marelui public căruia i se adresează aceste instituţii muzicale şi de spectacol.
Deloc îmbucurătoare, dar nici o noutate pentru conducerea Filarmonicii „Oltenia”, această concluzie s-a transformat într-un semnal de alarmă, tras, de altfel, nu numai la Craiova. Şi nu de ieri… Căci educaţia – nu numai cea muzicală – înseamnă investiţie durabilă în viitorul nostru, nu-i aşa?
Repere din viaţa muzicală a Craiovei de ieri
Avându-l ca moderator pe muzicologul Gheorghe Fabian – al cărui nume se leagă de Filarmonica „Oltenia” de peste patru decenii, din postura fie de secretar muzical (1968-1994), fie de director artistic (1994-2000) ori general (2000-2003) –, colocviul de istoriografie «Viaţa muzicală a Craiovei – ieri şi azi» i-a reunit, între alţii, pe managerul general şi directorul artistic ai instituţiei – Vlad Drăgulescu, respectiv Mihai Ungureanu, managerul Teatrului Liric „Elena Teodorini” – Antoniu Zamfir, consilierul local Bianca Predescu, totodată membru în Consiliul de Administraţie al Filarmonicii craiovene, Florin Rogneanu – directorul Muzeului de Artă, Nicolae Marinescu – director al revistei de cultură „Mozaicul”, maeştrii dirijori Modest Cichirdan şi Sabin Pautza (SUA), pe acesta din urmă publicul urmând a-l vedea evoluând cu prilejul concertelor „Christmas Songs” din 20 şi 21 decembrie.
Discuţiile au urmat unui scurt istoric al Filarmonicii „Oltenia”, făcut, în zi aniversară, de Gheorghe Fabian, care a punctat principalele momente din istoria instituţiei. A subliniat unul semnificativ, de dată recentă – contribuţia la înfiinţarea Departamentului de Arte al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Craiova –, şi a menţionat numele unei personalităţi muzicale care se leagă indisolubil de istoria Filarmonicii, prin cariera artistică şi perioada de directorat: regretatul maestru dirijor Teodor Costin. „Am dorit să putem discuta cu acest prilej despre viaţa muzicală a Craiovei la modul plenar, inclusiv despre instituţii, despre activitatea lor, dar şi despre ceea ce înseamnă ele în viaţa muzicală a Craiovei. Un pic şi despre ceea ce au însemnat, însă mai mult despre perspective”, a precizat Gheorghe Fabian.
Antoniu Zamfir: „Destinul muzicii şi al muzicianului se schimbă”
Aniversare este, în acest an, şi pentru Teatrul Liric „Elena Teodorini”, a reamintit managerul Antoniu Zamfir, împlinindu-se 40 de ani de la înfiinţarea Operetei craiovene, ca secţie a Filarmonicii de Stat, care a stat mai târziu, în 1979, la baza înfiinţării viitorului Teatru Liric. «Sunt patru decenii de la primul spectacol muzical în Craiova: în 1972, în regia maestrului Ion Dacian, era pusă în scenă opereta „Sânge vienez”, de Johann Strauss», a precizat acesta.
Cât priveşte tema colocviului, referirile lui Antoniu Zamfir au fost îndeosebi la viaţa muzicală a Craiovei de astăzi, una deloc lipsită de… efervescenţă. «Destinul muzicii şi al muzicianului se schimbă. Este preluat de o piaţă culturală aflată în expansiune, de un mediu muzical globalizat şi, de ce să nu recunoaştem, de un flux al banului, ceea ce impune o revizuire a modelelor culturale pentru publicul meloman, căruia ne adresăm. Destinul artistului se schimbă, spuneam, fie el instrumentist, solist vocal, artist liric sau corist. Şi se observă, de asemenea, în această perioadă, faptul că muzicienii devin flexibili şi, în acelaşi timp, şi polivalenţi, cu înclinaţii spre „aventuri” muzicale cât se poate de variate. (…) Şi nu trebuie să ne ascundem după deget şi să nu vedem că majoritatea artiştilor, pe lângă serviciul de bază, mai au şi alte job-uri, pentru că, din păcate, remuneraţia în ziua de astăzi nu le oferă o relaxare din punct de vedere financiar. De aceea se folosesc de calităţile lor şi caută modalităţi de a-şi câştiga existenţa la un nivel onorabil», a subliniat Antoniu Zamfir. Managerul Liricului craiovean s-a referit şi la piaţa muzicală concurenţială de astăzi, una acerbă, care «impune un standard pe care atât Filarmonica „Oltenia”, cât şi noi, Teatrul Liric, trebuie să îl luăm în considerare».
Personalităţile de talie internaţională, prezentate ca modele pentru tinerii muzicieni
Educaţia muzicală şi calitatea învăţământului de profil din Craiova i-au preocupat însă în mod special pe participanţii la colocviu. «S-a pomenit aici de înfiinţarea Departamentului de Arte, pentru care s-au făcut demersuri consistente. Cu mare greutate s-a reuşit înfiinţarea acestei secţii în cadrul Universităţii din Craiova. Ar trebui să ne preocupăm mai mult de dezvoltarea ei, ca şi de cea a Liceului de Artă „Marin Sorescu”, pentru că aceste instituţii sunt pepiniere pentru corurile şi orchestrele Filarmonicii şi Teatrului Liric», a atenţionat Mihai Ungureanu, directorul artistic al Filarmonicii „Oltenia”. Ştie prea bine aceste lucruri şi managerului Vlad Drăgulescu, însă, în opinia sa, problema este mai complexă: „Ce-i spui unui copil care studiază un instrument la Liceul de Artă? O să ajungi la una dintre instituţiile muzicale din Craiova şi o să ai un salariu de 5 milioane la început! Sigur că nu va fi atras deloc de noi!».
Convins că tinerii de azi au nevoie de modele – iar acestea există, doar că sunt insuficient popularizate –, Vlad Drăgulescu a propus întâlniri ale acestora cu personalităţi ale vieţii muzicale de talie internaţională. Una dintre ele ar putea fi, spre exemplu, violonistul Liviu Prunaru, craiovean de origine, actualmente concertmaestru al Orchestrei Regale Concertgebouw din Olanda şi director artistic al Academiei Internaţionale de Muzică „Yehudi Menuhin” din Elveţia. „Le-ar putea vorbi tinerilor, le-ar putea arăta că există posibilitatea de a avea succes şi de a câştiga şi bine ca artist”, a afirmat Drăgulescu. Ideea a fost susţinută şi de dirijorul şi compozitorul Sabin Pautza, stabilit în SUA încă din anul 1984, el însuşi, de altfel, o asemenea personalitate.
Florin Rogneanu: „Nu instituţiile profesioniste formează marele public, ci şcoala”
A pledat pentru educaţie muzicală în şcoală ca o necesitate absolută şi Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă din Craiova. „Toată lumea aşteaptă de la instituţiile profesioniste să formeze marele public. Plăcerea de a aborda muzica începe însă din copilărie. Dar nu mai există o educaţie şcolară în acest domeniu, la clasele primare nu se mai predă Muzică. Şi atunci cum să îl apropii pe copil de Filarmonică, de Teatrul Liric? Studiind încă din şcoală, cred eu. Aşa se formează marele public. Instituţiile profesioniste vin abia după aceea să completeze golurile de cunoaştere, pasiunile”, a opinat acesta.
Chiar şi în lipsa vreunui reprezentat al unităţilor de învăţământ de profil din Craiova – Liceul de Artă „Marin Sorescu”, Departamentul de Arte al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Craiova şi Şcoala de Arte „Cornetti” –, invitaţii la colocviul de istoriografie «Viaţa muzicală a Craiovei – ieri şi azi» au căutat soluţii, lansând idei şi propuneri, cu convingerea că aplicabilitatea lor în şcoli nu poate fi decât benefică pe termen lung. Şi cu speranţa că, în cele din urmă, se va înţelege că educaţia – muzicală, şi nu numai – este necesară, dacă vrem să ne însănătoşim ca popor…
Rolul şi rostul unei instituţii precum Filarmonica „Oltenia” „în această societate complicată” a fost accentuat, cu prilejul colocviului de istoriografie, de consilierul local Bianca Predescu, avocat de profesie: «Actul de cultură de bună calitate, creat de oameni care dau câte o picătură din ei în fiecare zi, ne salvează pe ceilalţi. Personal, din 1997 am început să vin vinerea cu religiozitate la Filarmonică – şi rareori am lipsit – pentru a mă salva pe mine din viaţa plină de stres. Au fost ani buni, la început, în care mi-am impus să vin aici să mă liniştesc şi să plec un alt om în momentul în care concertul s-a terminat». Bianca Predescu a apreciat că «în afară de Teatrul Naţional „Marin Sorescu”, care ne-a purtat în lume, la un moment dat, la cel mai înalt nivel, ca valoare a produsului artistic şi cultural Filarmonica „Oltenia” are cele mai ridicate standarde calitative», în opinia domniei sale fiind „instituţia de cultură cea mai consistentă, astăzi, din Craiova”. Prezenţă constantă şi acum în sala de concert, în fiecare vineri seara, Bianca Predescu a fost răsplătită, ieri, cu titlul de «Prieten al Filarmonicii „Oltenia”».
