Peste 600 de mii de români iau antibiotice fără să consulte medicul în prealabil, obicei care este parţial responsabil pentru apariţia unor bacterii aproape imposibil de tratat. Specialiştii avertizează că rezistenţa la antibiotice a devenit o problemă de sănătate publică în întreaga lume. Ultimul studiu făcut arată că România este pe locul doi în Uniunea Europeană la consumul de antibiotice, după Grecia. La capitolul rezistenţă, pe unii germeni, suntem însă pe primul loc în UE.
Astăzi, se celebrează a noua Zi Europeană a Informării despre Antibiotice (ZEIA), un eveniment anual desfăşurat sub coordonarea Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC), ţintind rezistenţa la antimicrobiene (RAM) – inamic al sănătăţii publice mondiale de o virulenţă ce a justificat o reuniune specială în cadrul recentei Adunări Generale ONU. Într-adevăr, necontracarată azi, prin politici ferme la nivel comunitar (medicina de familie) şi spitalicesc, tendinţa actuală RAM va atrage 10 milioane decese în 2050.
Desfăşurată sub sloganul „Cod roşu privind antibioticele: informare publică, prescriere prudenţă, igienă riguroasă în spitale!”, ZEIA 2016 are ca temă „Dezvoltarea multi-rezistenţei la bacterii – ameninţare gravă pentru siguranţa şi viaţa pacienţilor”. Scopul specific ZEIA 2016 este sporirea conştientizării specialiştilor privind amplificarea RAM în urma abuzului în prescrierea şi consumul de antibiotice. Aşa cum se prezintă astăzi, RAM creează perspectiva sumbră a unei lumi în care viaţa pacienţilor ar putea fi pusă în pericol de infecţii, altădată banale, cu bacterii ce nu vor mai putea fi anihilate de antibioticele disponibile.
România, locul doi la consumul de antibiotice
În acelaşi timp, ZEIA 2016 focalizează pe informarea publicului larg în privinţa mijloacelor de apărare aflate la îndemâna sa în faţa ameninţării RAM: aprofundarea informării privind indicaţiile antibioticelor şi evitarea recurgerii necontrolate la acestea. În Europa, dinamica RAM în intervalul 2011 – 2014 (cele mai noi date) a continuat să fie foarte îngrijorătoare, cu rezistenţa multiplă la antibiotice semnificativ crescută pentru 3 dintre cele 5 tulpini de bacterii supravegheate de ECDC.
În 2014 România se găsea printre ţările cele mai vulnerabile în privinţa RAM, cu creşteri semnificative în intervalul 2011-2014 pentru 2 tulpini bacteriene, situaţie staţionară la nivel înalt pentru o tulpină şi pe poziţii dintre cele mai defavorabile pentru alte 2 tulpini între ţările raportoare către ECDC. În euro-context, consumul de antibiotice în România se găsea, de asemenea, într-o situaţie critică, pe locul 29 cel mai defavorabil din 30 ţări raportoare în 2014.
Utilizarea eronată a medicamentelor, costuri de 50 de miliarde de dolari
În cadrul Adunării Generale ONU de anul acesta s-a discutat despre răspândirea pe scară largă a rezistenţei la antimicrobiene a unor bacterii, paraziţi şi virusuri, ceea ce creează perspectiva sumbră a unei lumi fără antimicrobiene eficiente în care viaţa pacienţilor ar putea fi pusă în pericol de infecţii banale, până de curând tratabile.
Potrivit unui studiu recent, dintr-un top şapte al ameninţărilor la adresa speciei umane, rezistenţa bacteriilor la antibiotice se află pe locul doi. Cauza principală pentru această situaţie este, potrivit specialiştilor, utilizarea eronată sau excesivă, ce duce la costuri de peste 50 de miliarde de dolari anual. La nivel mondial, industria de antibiotice ajunge la 1.050 de miliarde de dolari.
În UE, dinamica RAM în intervalul 2011 – 2014 continuă să fie în ansamblu preocupantă, cu mediile ponderate pe populaţie ale rezistenţei combinate semnificativ crescute pentru 3 dintre cele 5 principale tulpini supravegheate.
În intervalul 2010-2014, consumul mediu de antibiotice în ambulator, reprezentând 90% din consumul total, a crescut semnificativ în UE.
