Donald Trump acuzat că ar fi cerut ajutorul Chinei în realegerea sa

0
211

Extrase din cartea fostului consilier pentru securitate naţională al administraţiei Trump, John Bolton, intitulată „The Room Where It Happened. A White House Memoir” (Camera unde s-a întâmplat. Memorii de la Casa Albă) au apărut miercuri 17 iunie a.c., simultan în Wall Street Journal, New York Times şi Washington Post. Se inserează că preşedintele american ar fi cerut, la G20 de la Osaka, ajutor omologului chinez Xi Jinping, în realegerea sa din luna noiembrie. Figură a politicii americane, fostul consilier descrie, în pasaje explozive, întâlnirile dintre Donald Trump şi lideri străini, şi cum ar fi „vândut” America pentru protejarea viitorului său politic. În urma celor apărute, miercuri în presă, se vorbeşte de o acţiune în justiţie a administraţiei Trump pentru blocarea apariţiei cărţii programată pentru 23 iunie a.c.. Să revenim la întâlnirea cu Xi Jinping (iunie 2019): preşedintele american ar fi subliniat importanţa creşterii importurilor de grâu şi soia din partea Chinei, ca rezultat al realegerii sale. Conversaţia reflectă însă incoerenţa politicii comerciale americane, dar şi inter-conexiunile dintre propriile interese politice şi interesele naţiunii americane, subliniază John Bolton (71 ani), consilier din aprilie 2018 până în septembrie 2019, după ce fusese ambasador la ONU. John Bolton, scrie presa americană, evocă de asemenea procedura destituirii lansată de Congresul american, prin democraţi, contra lui Donald Trump, la sfârşitul anului trecut, pentru chestiunea ucrainiană. Dar şi faptul că preşedintele a fost achitat de Senat, dominat de republicani. În timp ce secretarul american de stat denunţa fără rezerve China, la Osaka în 2019, în prezenţa interpreţilor, Xi Jinping explica lui Donald Trump motivul pentru care construia tabere de concentrare, în Jingiang, pentru uiguri. Potrivit interpretului american Donald Trump ar fi spus că Xi Jinping trebuie să continue fiindcă el consideră că… e o bună afacere. Evocată de asemenea este ridicarea sancţiunilor vizând antepriza chineză de telecomunicaţii, ZTE, decisă de Donald Trump, pentru a-i face plăcere lui Xi Jinping. John Bolton mai scrie că, în cursul summitului istoric, dintre Donald Trump şi liderul nord-coreean, Kim Jong-un, în 2018, Mike Pompeo i-ar fi scris pe un bileţel „că nu ştie ce vorbeşte”. Într-un fel John Bolton îşi reglează conturile cu preşedintele Donald Trump. Extrasele publicate de ziarele americane se pot rezuma într-o singură frază: „mi-e greu să identific toate deciziile, din timpul petrecut de mine la Casa Albă, care n-au fost motivate de calculul realegerii”. În 2018 Donald Trump a publicat o scrisoare, într-o tonalitate neobişnuită, pentru un preşedinte, în apărarea Arabiei Saudite şi a prinţului moştenitor, Mohamed Ben Salmane, acuzat de moartea jurnalistului Jamal Kashoggi. În epocă, de asemenea, fiica preşedintelui ar fi utilizat e-mailul presonal pentru comunicaţii guvernamentale, o eroare pe care republicanii şi familia Trump o reproşaseră lui Hilary Clinton. Cartea lui John Bolton nu este o premieră. Anterior, jurnaliştii Michael Wolff („Foc şi furie” – 2018), Bob Woodward („Frica. Trump la Casa Albă” – 2019), au dezvăluit informaţii şocante privind funcţionarea puterii la Casa Albă. Ele au fost categorisite ca poveşti inventate, majoritatea de angajaţi nemulţumiţi. Situaţia devine complicată pentru Donald Trump, care a scăzut sensibil în sondaje, în timp ce contra-candidatul său, Joe Biden, conduce în sufragii. Pe de altă parte, liderii europeni cred că mandatul magnatului imobiliar la Casa Albă, a fost unul distructiv în sensul că relaţia trans-atlantică este la bordul divorţului. Evident rămâne de văzut ce strategie electorală va adopta preşedintele american, Donald Trump, în perioada imediată, dar momentan se vede încolţit de adversitatea teribilă a democraţilor şi mai ales incisivitatea presei care în bună măsură îi este ostilă.