Scanarea geofizică a siturilor arheologice din Dolj va continua şi în 2012

0
168

Tehnică modernă, pe cât de minuţioasă, pe atât de costisitoare, scanarea geofizică tridimensională a siturilor arheologice din Dolj, aflate în grija Muzeului Olteniei, va continua şi în 2012. După ce, anul trecut, o echipă de cercetători de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca a „radiografiat” terenurile de la Cioroiu Nou şi de la Desa, vine rândul sitului de la Răcari, care se doreşte a deveni cât mai curând vizitabil, prin punerea în valoare a ruinelor castrului roman existent aici. Operaţiunea de scanare geofizică tridimensională – „necesară şi foarte utilă, pentru ca arheologul să nu mai bâjbâie”, după cum explică reprezentanţii Muzeului Olteniei – a costat până acum 45.000 de lei, fondurile fiind alocate de Consiliul Judeţean Dolj.

Ultimele campanii arheologice – un succes

Convinşi că acestea adăpostesc comori nepreţuite atât pentru trecutul, cât şi pentru prezentul şi viitorul nostru – la un moment dat putând chiar decide soarta turismului doljean –, reprezentanţii Muzeului Olteniei, cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, investesc tot mai mult în cercetarea siturilor arheologice de pe teritoriul judeţului Doljul.

La Cioroiu Nou, în comuna Cioroiaşi, au dat la iveală termele Legiunii a VII-a Claudia, cea mai spectaculoasă ipoteză fiind aceea că situl istoric existent aici adăposteşte ruinele Malvei, fosta capitală romană a Daciei Malvensis, căutată de sute de ani. Din ce în ce mai vehiculată, teoria continuă să fie „alimentată” de sutele de descoperiri făcute numai în ultimii 11-12 ani, de când au fost reluate săpăturile arheologice. La Desa – unde se fac cercetări încă din 2001, în punctele „La Ruptură” şi „Castraviţa” –, arheologii au descoperit, în luna august a anului trecut, primul tezaur monetar din Oltenia: 75 de monede de 24 K, datate la sfârşitul secolului al XIX-lea şi estimate la aproximativ 150.000 de euro. În plus, odată cu punerea în valoare a ruinelor castrului roman de la Răcarii de Jos (sat aparţinând comunei Brădeşti), ar putea intra în circuitul turistic încă un monument arheologic vizitabil, alături de cel de la Cioroiu Nou.

„Radiografierea”, realizată cu specialişti clujeni şi cu 45.000 de lei

«Cât priveşte siturile arheologice din Dolj, pe care le avem în grijă, pot spune că este o realizare deosebită a anului 2011 scanarea geofizică tridimensională, la Cioroiu Nou şi la Desa. Este vorba despre o radiografiere, un „ecograf” care ne arată cam ce „ascunde” terenul. Asta pentru ca arheologul să nu mai bâjbâie, să nu se mai bazeze doar pe intuiţie şi pe ştiinţa sa de carte, ci să aibă un instrument în plus de sprijin atunci când realizează săpătura arheologică. Astfel, şi în 2012 o să dăm la iveală lucruri spectaculoase la Cioroiu Nou şi de la Desa, urmând ca tot anul acesta să continuăm cu scanarea geofizică a sitului de la Răcari», a precizat Mihai Fifor, managerul Muzeului Olteniei

Operaţiunea a fost realizată, la Cioroiu Nou şi la Desa, de o societate din Cluj, câştigătoare a licitaţiei, cu care reprezentanţii muzeului şi-ar dori să continue colaborarea: «Rămâne de văzut cu cine vom lucra la Răcari. Noi ne-am dori o continuitate în colaborarea cu firma clujeană, pentru că au fost specialişti extrem de serioşi. Sunt tineri cercetători din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, care ştiu ce înseamnă această arheologie aplicată», a mai spus Fifor. Acesta a adăugat că moderna tehnică de „radiografiere” este destul de costisitoare, investiţia din 2011 ridicându-se la aproximativ 45.000 de lei.

Anul acesta, „proiect ambiţios” pentru situl de la Răcari

«Pentru Răcari avem un proiect la fel de ambiţios ca pentru Cioroiu Nou, profitând de poziţia pe care o are castrul, foarte aproape de şosea. Anul acesta vom încerca să scoatem la suprafaţă cât mai mult din împrejmuirea lui, astfel încât oamenii să înţeleagă ce este acolo, de fapt. Săpătură de săpătură, arheologul a căutat mai mult elemente punctuale; de data aceasta vom încerca să decopertăm cât mai mult din perimetrul castrului, din zidul de împrejmuire, pentru ca lumea să înţeleagă cam care este amploarea acestui castru. Oamenii nu înţeleg întotdeauna explicaţia istoricului, dar atunci când vor vedea dimensiunea, una foarte mare, a acestui castru, vor şti de ce merită o astfel de investiţie», a explicat managerul Muzeului Olteniei, care mizează în continuare pe o bună colaborare cu Primăria Brădeşti şi cu primarul Ion Răcăreanu, ca şi pe posibilitatea realizării unor studii de fezabilitatea, atât la Răcari, cât şi la Cioroiu Nou.