„În 2017, creşterea economică din Europa va avea de înfruntat adevărate provocări”

0
354

moscoviciPotrivit celei mai recente prognoze economice, publicată de Comisia Europeană, în România creşterea PIB-ului real este printre cele mai rapide din Europa şi se preconizează că va rămâne astfel în orizontul de monitorizare. Valul de creştere este favorizat de creşterea consumului ca rezultat al reducerii TVA, măririi salariilor şi ratelor scăzute ale dobânzilor.

Se previzionează totodată creşterea inflaţiei pe măsură ce PIB-ul real îl depăşeşte pe cel potenţial, iar efectul reducerilor precedente de taxe se estompează. Totodată deficitul de cont curent se aşteaptă să se dubleze anul acesta comparativ cu 2015. Estimările arată că deficitul bugetar se va mări considerabil, ca urmare a scăderii taxelor şi creşterilor salariale în sectorul public. Aceste dezvoltări la nivel naţional vin într-un context european de creştere economică moderată, acompaniată de  eforturi de reducere a deficitelor bugetare.

„În 2017, creşterea economică din Europa va avea de înfruntat provocări şi mai mari decât cele care se prefigurau în primăvara acestui an. Creşterea ritmului de creare a locurilor de muncă, stimulată de reformele recente din multe ţări, reducerea deficitelor publice din zona euro, relansarea investiţiilor şi un comerţ în intra-comunitar mult mai dinamic sunt în mod particular îmbucurătoare. În aceste vremuri nesigure şi instabile, trebuie să facem tot ce putem pentru a menţine şi consolida redresarea economică şi pentru a ne asigura că toate segmentele societăţii profită de beneficiile acesteia…”, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vămi.

Consumul privat, principalul motor al creşterii până în 2018

Pe ansamblul Uniunii Europene se estimează că ritmul creşterii economice va rămâne moderat. Consumul privat ar urma să rămână principalul motor al creşterii până în 2018, susţinut de o rată pozitivă de ocupare a forţei de muncă şi salarii pe trend ascendent. Costurile îndatorării rămân favorabile creşterii economice, în contextul unei orientări flexibile a politicii monetare. Deficitul bugetar agregat al zonei euro va continua să scadă, orientarea bugetară va rămâne nerestrictivă, nivelul investiţiilor va continua să crească.

Perspectivele de creştere sunt însă limitate de incertitudinile politice, de creşterea economică lentă în ţările din afara UE şi de încetinirea comerţului mondial. Există încă riscul ca performanţele slabe ale economiei din ultimii ani să frâneze creşterea economică, iar persistenţa unei conjuncturi economice slăbite indică posibilitatea unei creşteri economice mai rapide fără presiuni inflaţioniste nejustificate. În plus, în anii următori, economia europeană nu va mai putea să se bazeze pe sprijinul excepţional de care a beneficiat datorită unor factori externi, precum scăderea preţului petrolului şi deprecierea valutelor.euro

Previziunile includ numai politicile anunţate în mod credibil

Previziunile se bazează pe o serie de ipoteze referitoare la elemente externe, cum ar fi cursurile de schimb, ratele dobânzilor şi preţurile produselor de bază, elaborate la data de 24 octombrie 2016. Cifrele utilizate reflectă aşteptările pieţei, determinate pornind de la cea a instrumentelor derivate, la momentul realizării previziunilor. Toate celelalte date integrate, inclusiv ipotezele privind politicile guvernamentale, sunt cele disponibile până la data de 31 octombrie 2016, inclusiv. Previziunile includ numai politicile anunţate în mod credibil şi suficient de detaliate. Proiecţiile sunt calculate pornind de la ipoteza că acestea rămân neschimbate.