Boli grave precum BPOC sunt depistate de multe ori prea târziu, pentru că simptomele sunt asemănătoare cu cele ale unei banale răceli, aşa că unele persoane nici nu le bagă în seamă. Nu este, spre exemplu, rară asocierea bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC) cu un cancer pulmonar.
Pneumologii avertizează că bronhopneumopatia obstructivă cronică va deveni în următorii patru ani a treia cauză de deces din lume, depăşind alte afecţiuni mai cunoscute, precum diabetul zaharat sau hipertensiunea arterială. BPOC este o boală de plămâni care afectează 300 de milioane de oameni din întreaga lume şi cauzează anual moartea a peste trei milioane de oameni. În România aproximativ un milion de oameni suferă de această boală. Campania „Tu ştii câţi ani au plămânii tăi?” continuă şi în acest an.
Spirometria, singura ce poate determina boala
Aproape jumătate din pacienţi nici nu ştiu că au boala, mai ales dat fiind faptul că simptomele timpurii sunt uşor de confundat cu efectele fumatului excesiv sau cu cele ale înaintării în vârstă. Semnele care impun vizita la medicul specialist sunt tusea cronică, producţia cronică de spută (flegmă), şuierarea, gâfâitul, senzaţia de sufocare (dispnee), instalată cel mai adesea brusc, pe fondul unei oboseli accentuate, sau toleranţa la efort care devine din ce în ce mai redusă.
BPOC-ul este mult subdiagnosticat. Un studiu făcut la iniţiativa Centrului pentru Politici şi Servicii de Sănătate pe aproape 10.000 de români arată că mulţi bolnavi nu îşi dau seama de severitatea bolii lor, accesul la specialişti şi analize gen spirometrie fiind extrem de redus. Acelaşi studiu arată că bărbaţii sunt mult mai afectaţi de BPOC decât femeile, boala lovind în aceeaşi măsură bogaţii şi săracii.
În situaţia în care nu merg la doctor, pacienţilor le este din ce în ce mai greu să se descurce, în special în mediul rural, acolo unde boala este mai răspândită. Testările de spirometrie sunt singurele care pot stabili diagnosticul de BPOC. Pentru că boala este cronică şi, prin urmare, incurabilă, depistarea la timp joacă un rol foarte important. De altfel, singura şansă în momentul de faţă pentru bolnavi este legată de încetinirea evoluţiei bolii şi creşterea calitatea vieţii pacienţilor.
România ocupă locul al treilea în Europa în ceea ce priveşte incidenţa mortalităţii prin BPOC la bărbaţi, categoria cea mai predispusă la această boală. Mai puţin de jumătate din cei care suferă de BPOC au beneficiat de o spirometrie în ultimul an, conform aceloraşi date ale Societăţii Române de Pneumologie. În plus, la nivel naţional, anual se înregistrează peste 80.000 internări pentru exacerbarea BPOC.
Cancerul bronhopulmonar, cele mai multe cazuri noi de afecţiuni oncologice
O creştere foarte mare a numărului de cazuri există şi în cazul cancerului bronhopulmonar, care a devenit în ultimii ani una dintre cele mai frecvente forme de cancer. În judeţul Dolj se aflau în evidenţă anul trecut peste 22.000 de pacienţi cu afecţiuni oncologice, în ultimul an fiind înregistrate 2.600 de cazuri noi. Pe primele locuri s-au situat cancerul bronhopulmonar (cu 352 de cazuri noi), cancerul colorectal (335 cazuri noi), cancerul de sân (279 de cazuri noi), de stomac, cancerul de prostată şi cancerul de vezică urinară.
În România, doar unul din patru pacienţi cu cancer bronhopulmonar este diagnosticat într-un stadiu operabil. Stabilirea târzie a unui diagnostic scade considerabil şansele de vindecare ale acestei teribile maladii. Lipsa unei simptomatologii zgomotoase în stadiile incipiente, dar şi ignorarea de către pacienţi a minimelor semne care pot sugera un cancer bronhopulmonar fac ca opţiunea tratamentului chirurgical să fie rezervată doar unui număr redus de cazuri.
